Poezie
păcala făgețelului (II)
pe noroia și pe gârla vezii zburau OZN-uri
1 min lectură·
Mediu
lumea
lumi paralele care nu există
lumea
în păcala făgețelului vorbea în șoaptă
pe la garduri pe la poartă pe la crâșmă ca vecinii
mai ales seara
după ce se culcau găinile
că au văzut ei
că au auzit ei cu ochii lor farfuriile alea
cum zburau pe noroia și pe valea vezii
noi
am luat-o de bună
curioși ca tot omul grămadă
direct prin aluni pe ududoi spre gârlă
înarmați cu pietre bâte și bolovani
unu\' luase de acasă o cruce mică de lemn pentru colaci
să-i sperie pe împelițați
când am ieșit în vale
se făcuse seară
amurgea
iar soarele cobora spre arini dincolo de bâgești
peste mârghiță
ca o farfurie mare de lut roșie
degeaba
tot satul o ținea așa una și bună
că au văzut și auzit ei farfuriile și pe soare și pe lună
ba chiar ne amenințau
vezi doamne
să nu umblăm teleleu brambura pe coclauri
că zboară farfuriile ălea direct din gârlă pe noroia la vale
aiurea
ziceam noi
și căutam mai departe vreun ciob acolo rătăcit
sau barem vreo lingură!...
0126.484
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petruț Pârvescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 178
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 34
- Actualizat
Cum sa citezi
Petruț Pârvescu. “păcala făgețelului (II).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrut-parvescu/poezie/249178/pacala-fagetelului-iiComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poezia are in ea un umor sorescian, apropiat de \"La lilieci\", cred eu. Are o constructie echilibrata, aproape calculata matematic. Din loc in loc se observa si tresaririle autorului, prin versuri cu rima, apare o rupere de ritm.
0
Maricica,
iti mulțumesc.
cu prietenie,
p.parvescu
iti mulțumesc.
cu prietenie,
p.parvescu
0
Un poem al instrainarii omului de om, al lumilor paralele in care fiecare umbla dupa nebunia lui, dupa cai verzi pe pereti sau farfurii rosii pe cer. Un poem tragico-comic al cautarii in zadar si totusi nu, caci o urma de smerenie ne salveaza prin insasi nemernicia noastra, rasturnand total perspectiva si transformandu-ne in final intr-un soi de Don Quijote. Evolutia aceasta de la Pacala la Don Quijote este salvarea noastra si meritul deosbit al acestui poem. Remarc si limba plina de seva. Daca as avea o steluta, i-as da-o. (da\' bine ca n-am, n-are el nevoie, doar are in schimb farfurii...)
0
Maria,
iti mulțumesc pentru trecerea ta prin păcala făgețelului. te mai aștept.
cu prietenie,
p.parvescu
iti mulțumesc pentru trecerea ta prin păcala făgețelului. te mai aștept.
cu prietenie,
p.parvescu
0
Mai ales de cele pline de bucate alese și un pahar-două-trei, pline de vorbă cu haz. Să ne înarmăm cu linguri și furculițe, dar nu cu
\" pietre, bâte și bolovani... \", deoarece o să-i speriem pe extratereștri și n-o să avem contacte civilizate încă vreo două mii de ani și o să murim aici pe Terra, arși de soarele nemilos, care ne arată colții pentru neascultare...
Mi-a plăcut zakuska din farfurie.
Succese!
\" pietre, bâte și bolovani... \", deoarece o să-i speriem pe extratereștri și n-o să avem contacte civilizate încă vreo două mii de ani și o să murim aici pe Terra, arși de soarele nemilos, care ne arată colții pentru neascultare...
Mi-a plăcut zakuska din farfurie.
Succese!
0
Mihai,
multumesc. ai dreptate, uneori, mai mult!... te mai astept.
cu prietenie si respect,
p.parvescu
multumesc. ai dreptate, uneori, mai mult!... te mai astept.
cu prietenie si respect,
p.parvescu
0
Distincție acordată
Locurile sunt altfel, oamenii sunt doar aceeași cu semnele lor lăuntrice cu trecerile lor imperfecte.
Textul are amprentele din Dumitru M. Ion - \"Farfurii zburătoare\" (roman, Editura Ion Creangă, 1969), privit ca o posibilă extensie, de aventurile lui Mariove și ale farfurideilor.
Sunt lumi unde totul este la fel chiar dacă decorul se schimbă: \"că au văzut ei/ că au auzit ei cu ochii lor farfuriile alea /cum zburau pe noroia și pe valea vezii\" și unde memoria se păstrează aceeași sufletului-pereche pierdut pentru că între Warhol și Archimboldo e doar iluzia unui pasaj cu fluturi orbi din care doar colbul aripilor arde palma întinsă în semn de adio...
\"aiurea/ ziceam noi /și căutam mai departe\"...păcala făgețelului.
Întotdeauna există \"lumi paralele care nu există\" ; da, știu.
Textul are amprentele din Dumitru M. Ion - \"Farfurii zburătoare\" (roman, Editura Ion Creangă, 1969), privit ca o posibilă extensie, de aventurile lui Mariove și ale farfurideilor.
Sunt lumi unde totul este la fel chiar dacă decorul se schimbă: \"că au văzut ei/ că au auzit ei cu ochii lor farfuriile alea /cum zburau pe noroia și pe valea vezii\" și unde memoria se păstrează aceeași sufletului-pereche pierdut pentru că între Warhol și Archimboldo e doar iluzia unui pasaj cu fluturi orbi din care doar colbul aripilor arde palma întinsă în semn de adio...
\"aiurea/ ziceam noi /și căutam mai departe\"...păcala făgețelului.
Întotdeauna există \"lumi paralele care nu există\" ; da, știu.
0
Marina,
iti multumesc pentru semn si comentariu. observ si la tine... nevoia de raportare a textelor mele la unul si la altul dintre casici. nu e nimic rau. la ce cine sane raportam, oare? cat priveste pe maestrul Dumirru M. Ion, toata stima. il cunosc mai bine ca poet. cartea cu pricina, spre regretul meu, nu am stire. am sa documentez...
cu prietenie,
iti multumesc pentru semn si comentariu. observ si la tine... nevoia de raportare a textelor mele la unul si la altul dintre casici. nu e nimic rau. la ce cine sane raportam, oare? cat priveste pe maestrul Dumirru M. Ion, toata stima. il cunosc mai bine ca poet. cartea cu pricina, spre regretul meu, nu am stire. am sa documentez...
cu prietenie,
0
Cartea lui Dumitru M. Ion a fost scrisă pentru copii, singura cu subiect sf. Dupa ani de zile, întâlnindu-l pe autor, i-am spus poezia din text a personajului Mariove...A fost uimit...
Nu raportez la clasici textul acesta.
E doar negura de dincolo de Mariove. Mariove a murit demult. Și încă o dată pe vremea lui Archimboldo.
Nu raportez la clasici textul acesta.
E doar negura de dincolo de Mariove. Mariove a murit demult. Și încă o dată pe vremea lui Archimboldo.
0
Marina,
iti multumesc, drga mea, pentru comentariile tale pertinente, obiectuale, sincere si colegiale...te mai astept, imi sunt de mare ajutor.
cu prietenie,
iti multumesc, drga mea, pentru comentariile tale pertinente, obiectuale, sincere si colegiale...te mai astept, imi sunt de mare ajutor.
cu prietenie,
0
Eu fiind de pe Vadu\' Vezii, am încercat să receptez și altfel poemul. Vedea (ca de altfel orice apă curgătoare) lasă un semn asupra comunităților pe care le străbate, scaldă sau îneacă. Chiar și Marin Sorescu a scris un poem despre Vedea
http://romana.agonia.eu/index.php/poetry/144953/%C5%9Ei_Gangele , prin urmare trebuie să fie ceva serios:) Pe la noi însă, n-au ajuns farfuriile alea zburătoare, doar niște farfurii de plastic cu colivă în ele și lumînări aprinse, pentru liniștea celor adormiți. Am remarcat soarele ca o farfurie roșie de lut, e o comparație inedită.
http://romana.agonia.eu/index.php/poetry/144953/%C5%9Ei_Gangele , prin urmare trebuie să fie ceva serios:) Pe la noi însă, n-au ajuns farfuriile alea zburătoare, doar niște farfurii de plastic cu colivă în ele și lumînări aprinse, pentru liniștea celor adormiți. Am remarcat soarele ca o farfurie roșie de lut, e o comparație inedită.
0
Liviu,
iti multumesc de cerire si semn. dupa cum vezi, dincolo de maluri, ne uneste aceeasi apa.
cu prietenie,
iti multumesc de cerire si semn. dupa cum vezi, dincolo de maluri, ne uneste aceeasi apa.
cu prietenie,
0
