Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@petru-teodorPT
Petru Teodor
@petru-teodor
Poezie

alb

1 min lectură·
Mediu
stau în fața ecranului
în fața ecranului nu stă nimeni. doar straturi de alb.
sunt multe de spus. dar tocmai de aceea eu tac. nu mai pot să vorbesc.
nu mai vreau.
la muncă toți îmi zâmbesc. toți mă vor.
din spatele albului, zidului câteva mâini. se întind peste sârma ghimpată și prind.
nu am nimic, doar mă desfac. învăț părăsirea ca o pastilă plină de talc.
în fiecare zi câte-un gulp.
la pieptul tău era cald. la pieptul tău...
sunt tăiat, drămuit, nu are rost să mai mint.
din mine se construiesc ziduri. în cel mai bun caz pe pieptul meu cresc spitale.
și câteva afișe invitații la circ.
pumnii strânși. zâmbet pe buze. full speed.
albind.
022
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
118
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “alb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/14078795/alb

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@calin-samarghitanCS
Călin Sămărghițan
Bătrâne Champollion, în spatele zidului alb e un alt zid alb, în spatele căruia e un alt zid alb, în straturi și straturi. Dreptatea asta nu știu dacă spune ceva despre cer sau despre felul cum suntem tăiați din pământ; în cel mai bun caz cresc umbre, cred că ai descoperit ceva acolo. Iar taina nu se dezvăluie decât reacoperindu-se într-o altă taină, un alt zid alb, alte mâini, altă sârmă ghimpată. Odată ne era cald, odată, iar acea amintire ne va bântui până la capăt.

De fapt ai scris despre o amintire pe care o credeam, cu toții, uitată.
0
@petru-teodorPT
Petru Teodor
mulțumesc frumos, Călin.
îmbătrânesc și eu ca și alții.
uneori mai încet, alteori mai rapid.
o amintire, desigur. nu totul este amintire?

pt.
0