Poezie
void
(jazz)
1 min lectură·
Mediu
void
de la capăt
nu începe să destrami ziua
este inima mea pornită călare pe nori se întinde o stea
și în urma ei culori murdăresc ochii
bătrâni
nu m-am născut
ci în palmele tale m-ai strâns buchetul de flori
de câmp
aproape de sânul pământ
volum, aproape, apoi brusc
o smucire de sudoare și sânge
între spații
(ce se despart sau se strâng)
o liniște deplină
nu
dar tu, culegând irizări de lumină, tu, zic eu
tu
ai știut
și de la capăt
(tăcut
ca o bătaie de inimă
noaptea deschide un drum sub păsările cu trup de lemn
pe cer niciun semn)
024.342
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petru Teodor
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Petru Teodor. “void.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/14065164/voidComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
volumul vieții fără dualitate.
o oboseală a nopții - ziua.
fiecare volum în vasul ce-l cuprinde.
mulțumesc frumos de popas, răzvan.
și succes în cele bune.
(pt)
o oboseală a nopții - ziua.
fiecare volum în vasul ce-l cuprinde.
mulțumesc frumos de popas, răzvan.
și succes în cele bune.
(pt)
0

Tumultul dă volumul vieții la maxim și se aud strigătele eurilor traumatizate de realul contondent, pe când liniștea dă volumul vieții pe silențios, și atunci tăcerea se manifestă deplin și integral.