Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

să-ți spun

(phe - o despărțire)

2 min lectură·
Mediu
la ușa ta sunt multe scrisori
din viața ta eu am plecat sau poate tu
m-ai lăsat, nu știu
ca pe un trup străin
hainele se răsucesc prinse-n vânt
uneori
mă prinzi ușor între crengi ca pe-un cânt
și mă săruți ușor
și-apoi îmi dai drumul atingând venele mele de cretă
ținând în cealaltă mână-un burete
norii strânși spre pământ
niciodată nu mi-ai spus
de ce m-ai lăsat atunci în seara furtunii
să alerg de nebun pe plajă pe nisipul păstrând (încă) urme de soare
te-am privit în ochi, iar tu mi-ai arătat furtuna fără-un cuvânt
viața mea ca pe o dungă neagră de sete
murdar de sare
așa m-am simțit de atunci, ¿să fiu eu
cu poveștile tale despre Dumnezeu și despre toate
sau
tu cu arterele tale hrănind țesuturi la eoni distanță de alte țesuturi niciodată
aparținând, niciodată mort, de-a pururi răsucind
pensula între degete indecise
lăsând culoarea să se usuce, treptat?
știu că mă auzi
de partea cealaltă a ușii te văd privind în gol cenușiu
peste umerii tăi lăsați în aer plutesc miliarde de constelații fine de praf
(în casa ta cu ferestrele)
nu știu dacă jumătatea ce sunt este ce-a fost mai bun sau
doar demonul lăsat să îți spintece pântecul cu o lamă de plug
dar când o să aflu
o să scriu o scrisoare printre cele-ale tale
sau poate
n-o să apuc să-ți mai spun
044.394
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
232
Citire
2 min
Versuri
34
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “să-ți spun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/14063898/sa-ti-spun

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Viața ta, ca o dungă neagră, pe care se plimbă neputințele, înscrisă într-un cerc cu aria formată din cuvinte învârtejind sensurile, ca un pastel în care culorile umede nu se usucă niciodată, ca o fereastră prin care privești golurile acoperite de spuză, este plină de sete, pe care ți-o astâmperi hrănind țesuturi de vise.
O jumătate din tine nu o poți accesa, nu o poți cunoaște și nu o poți vedea, cealaltă jumătate îți este guvernată de un demon, care umple cu negru, culoarea lui preferată, emoțiile, sufletul și eurile.
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
în plus m-a separat de moarte. Aceasta este o amintire, mai mult sau mai puțin poezie, who knows.

Mulțumesc frumos de comentariu! Trăirile din acest comentariu sunt impresionante.
0
@lavinia-miculaLMLavinia Micula
Poate că ai scris deja scrisoarea aceea; sau o parte din ea. Amintirile le putem adăposti oricând sub semnul poeziei.

Imaginea cu lama de plug nu aș ști cărui cadru să o inserez.
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
în cadrul unei crime, Lavinia.
lama de plug este inima mea, amintirea din ea.
iar poezia asta este parte din ea.
așa cum sunt toate.

(pt)
0