Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

cu pleoapele strânse

1 min lectură·
Mediu
oamenii fugind cu trupul în flăcări
(copiii noștri)
până la urmă moartea își are drepturile ei
și cei ce luptă văd doar tăișul
și nu scrisorile căzute din ramă
sau strigătul cărbune
nici sânii ce picură sânge din sfârcuri
lângă prunc
până la urmă
n-avem decât un cântec
și palmele deschise
ca niște parâme
să vină mâine, Doamne,
să vină mâine
043.549
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
61
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Petru Teodor. “cu pleoapele strânse.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petru-teodor/poezie/13936164/cu-pleoapele-stranse

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dana-stefanDSDana Stefan
\"până la urmă
n-avem decât cântece
și palmele deschise
sufletele noastre ca niște parâme\"

ropote, bolborosiri, bubuituri si racnete, murmure si tanguiri, vaiete, clocote..
peste ce pricep zburatoarele si jivinele, oamenii cu bataile inimii, din care s-au incumetat sa lege intelesuri..
intreaga, Firea - intru tot ce ramane netrait ca bucurie si suferinta, in dragoste si moarte, prin cerul si necuprinsul, talmacit...

Linea
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
mulțumesc de semnul pentru.
\"până la urmă n-avem decât un cântec\"
multe senzații.

spor și suflet ușor!
pt.
0
@angela-spineiASangela spinei

până la urmă
n-avem decât un cântec
și palmele deschise
sufletele noastre ca niște parâme

se împrăștie la vederea focului
și numai
tu
știi de ce
îți ții copilul la piept
inima lui și a ta
tandem in noapte.
0
@petru-teodorPTPetru Teodor
ultimele 3 versuri din strofa ta sunt de concentrat într-un haiku.
frumos și delicat!
adevărat, adevărat...

mulțumesc de semn!
pt.
0