femeia-șarpe

a nu se înțelege nimic legat de sferă.
de alte sfere.
aici este un simbol.
nimic in cele din urmă.

textul incepe cu \"ea\", apoi: pantecul ei, sanii ei,trupul ei, mainile ei, aș zice asa:
abia atingând cu vârful limbii buzele
îi e teamă de sâni
de trupul ei
de toate fisurile crustei
prin care
pântecul cu umbrele negre
se-ncolăcește-n mișcare

mâinile alunecând pe sferă
pășind prin ceață
câțiva bani mărunți
răsuciți în palmă

sau poate găsești tu o soluție mai bună.
mi-a plăcut asfințitul de sârmă, apusul adică și îngerii de humă.
mcm

gettyimages - medicalRF

prin abstractie intruchipata, linie vie, sarpele este readus la expresia lui dintai. nu este nici inceput nici sfarsit. poate reprezenta orice, se poate metamorfoza in orice.femeia-sarpe se incolaceste, impresoara, strange, inabusa, inghite, mistuie si doarme. sarpele principiu salasuieste in straturile cele mai adanci ale constiintei. geaman cu sine, ca atatia alti zei creatori sub prima lor infatisare, este si sarpe cosmic: ceva-ul primordial, insasi viata in latenta ei, rezervorul, potentialul din care se nasc toate manifestarile. principiul vital peste toate fortele naturii..

Linea

da, impresionantă imaginea.
și privirea dumneavoastră profundă asupra textului de mai sus.
vă mulțumesc!

cu respect,
pt.

p.s.: scuzati-mi absenta; salcia care privește pamântul, fără să-l atingă, spre diferența de alți copaci care rodesc către cer; care este fructul salciei, dacă nu tristețea, singurătatea? ... părăsirea, dezolarea, pustiul; de la această idee a pornit poezia; dar aici nu vorbesc de fruct, ci de gestul in sine, justificarea de-a fi a salciei.