însemn

teodor,
te citesc în șoaptă și-mi place haina cu care îmbraci cuvintele.
discursul este liniar, fără rugozități.
scanarea momentului e foarte reușită, punctare în detaliu.
textul mi-a împlinit lectura serii. mulțumesc mult.

ador mesajul
cândva am încercat să modelez cuvântul facerii într-un text care postat pe acest sait a stîrnit multe comentarii pro și contra.

da, plăcut

aprecieri!

cu sinceritate,
teodor dume,

poem al samburelui nemuririi. matricea, uterul aici, devine astfel loc al regenerarii, vacuitate centrala a rotii cosmice, pentru ca prin natura simbolului sau sa permita intoarcerea in matrice ca un stadiu prealabil al nemuririi. prin regenerare. nasterea e temporalul desprins di netemporal - infasurari de lumina ale Corpului Divin..

corecteaza te rog, ai un typo:\" din jgeab puncul desface..
:)
Linea

Domnului T.D.: unii dintre muritorii de rând poartă uși către sine ascunse\'ntre oasele incleiate ale pieptului; dumneavoastră ascundeți și-un clopot pe care din când în când îl mângâiați cu privirea (\"să cânte, Doamne, să cânte!\"); eu doar mă împiedic, domnul meu, doar mă împiedic... și de-acolo, întins la pământ, ascult; îndelung...

Doamnei D.S.: este un îndemn care cere multă energie; voi căuta să-i dau sunet (am crezut că un om atât de corect - cum sunteți); dar (o să-mi considere gestul chemare spre semn) nu cuvintele mele sunt cele ce grăiesc, ci (și o să-mi disprețuiți chipul, precum e.r. văzut-a) însuși cele pictate, pentru că uneori fotografia este o poză-n retină (și eu, în orbirea mea, nu - orgoliu ce zace în acest... pt.), un dans printre cuvintele răpite din moarte (de aceea el trebuie să moară și cuvintele lui să moară, să nu rămână decât osul și acela fărâme - cât trăiesc nu ajunge o singură moarte). cuvintele mele sunt carne. și pentru asta îmi cer iertare. o să dau curs invitației, desigur. sunt obosit. atât.

vă mulțumesc frumos.
pt.