Poezie
Siguranța îndoielii
1 min lectură·
Mediu
Nu eram pe pământ, fiindcă
Lumina cobora de sus,
Învăluia, copleșea,
Se lupta,
Se dăruia,
Se da,
Se ru,
Se ia,
Se a...
Și nu eram în cer,
Dovadă ca stropii de ploaie
(și lacrima)
Coborau după
Legea gravitației.
Într-o corabie, presupun,
Care se legăna ca o balanță.
Între nu și da,
Între cer și pămant
Între inima mea și inima ei (și inima lui)
Pentru că erau unul singur.
Și nu știau că sunt goi (ca sunt plini).
Și cum spuneam:
Cumpăna nu se înclina
În urma unei fapte (în urma unui fapt)
-Făptui-l-ar cel ce a
Înființat faptele.
033.320
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petre Anghel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Petre Anghel. “Siguranța îndoielii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petre-anghel/poezie/13951533/siguranta-indoieliiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Uneori, siguranța îndoielii este arborele Peredixion, la umbra căruia ne ascundem. O voce sigură străbate poemul, incantatorie pe alocuri – adică locurile care nu sunt, dar pot fi înfăptuite.
0
Cam asta stau lucrurile, cum ziceți...
0
si faptui-l-ar odata! ca prea e sigura, ea, indoiala...
0
