b&w

b. începe cu dungi pe spate

negre

când e chemat la masă

scapă mereu bunăvoința din mână

o caută cât e lumină

și umblă doar noaptea

oamenii îi spun bezmeticul

dar el e doar singuratic

scris de mine într-un colț de foaie

rupt mototolit și aruncat de aceea

b. e mai retras un fel de black man cu

degetele tocite de la țigări

ascultă lipit de asfalt

cum din subsol vine dimineața

și e aproape să prindă același lift

doar că din el răsar copaci

de smoală se topesc peste lume

îl înfașă încet și e din nou copil

în același pătuț cu gratii grele

și o lume de sunete ciudate

atârnate pe tavan

w. se aprinde în cercuri albe

mănâncă doar pe jos cu picioarele

adunate sub el și niciodată nu scapă

ocazia de a sparge vreun bibelou din

colecția tatălui e încă la vârsta în care

se împieidică de pietre căutând stele

se împrăștie printre oameni ca un virus

toți îl privesc ca pe un viitor fericit

pentru că s-a născut vara

în cea mai lungă zi și w. are ceva din

mersul unei lebede un fel de white b.

b. de la bird nu de la black pe el nu

îl cunoaște e prea departe și w. are

inima ca un lift cu care aduce

dimineața din cealaltă lume ca un

chirurg taie orizontul și răsare din el

cu poftă de drum iar tălpile i se tocesc

și crește atât de mare cât să încapă

perfect în sicriu cu același cor de îngeri

îngropat în pământ