Poezie
banladă
pentru Maria
2 min lectură·
Mediu
dragul meu/draga mea
în timp ce scriu cuvintele de față
Ban își strânge ultima suflare dintre noi
stă în același colț printre semințele
uitate de la treierat
când Maria le-a furat din fundul unui sac zicând
½cu o sămânță faci un lan½ și Ban de-atunci tot
cu privirea-ntunecată vrea să crească
când l-am cunoscut era ca un roib
nu-i stătea în cale nici un drum
nici un munte nu putea să îi umbrească pașii
printre pletele roșcovane ascundea grijile
precum niște păduchi de care se putea lepăda
cu un simplu nechezat
mi-a plăcut
l-am câștigat la un pariu în care Maria s-a pus rămășag
cu sânii dezgoliți printre buclele înnegrite
chiar între moarte și viață în inima mea
de unde îmi puteai vedea nepăsarea
Maria a murit înecată atunci
și Ban mi-a devenit cel mai bun prieten
chiar dacă acum îmi reproșează că e doar un asin
fără dinți și cu privirea anemică ascunsă în spatele
unui breton des de amintirile ciudate cu ea/știi tu care
și toate doar din nepăsarea mea avidă de nimic
în timp ce scriu cuvintele de față
împachetez în mine ultimele iubiri
îmi strâng umbra de sub soare și îmi golesc buzunarele
Ban furios face același lucru doar că el
nu a-nșelat nici o marie cu vreun ban...
001704
0