Poezie
Ploaia
1 min lectură·
Mediu
Târziu,în noapte,
stropi de ploaie,
se-ngrămădesc la geam
și-ncearcă
să mă cheme-afară.
ce mult aș vrea
să ies prin ploaie!
să simt răcoarea
cristalelor din cer,
să văd
cum ele
îmi
alungă
tristețea-nfrigurată
de așteptări
și de pândiri
acum,
mă uit
la tine,
tu dormi,
atât de linștit,
și,
chiar zâmbești
în timp
ce dormi.
o! cât de mult
aș vrea,
din somn
să te trezești!
să simt
din nou
îmbrățișarea ta de dor,
să ne iubim,
acum,
când plouă
cum
niciodată
noi
nu ne-am iubit!
mă uit
din nou pe geam
văd
stropii de ploaie
cum
cad
din ce in ce
mai rar
iar tu,
tot mai adânc,
te lași
cuprins...
de somn.
0113726
0

din suflet se cântă muzică lăutăreasca, manele, etc...
o poezie este un act de cultură.
iar un act de cultură se face în urma unui exercițiu de gândire.
trebuie să nu vezi poezia ca un obiect viu de care te atașezi.
trebuie să vezi poezia din afara ei.
încearcă să citești cu glas tare ce ai scris sau chiar ieși pe stradă
și recit-o.
ce zici? :)
te faci de râs sau nu?
stă în picioare ce ai scris?
sau nu?