Poezie
Orizontal
1 min lectură·
Mediu
de un timp viața mea umblă pe străzi
o vezi vorbind la celular cu o altă viață
o vezi intrând în crâșme și umplându-și
golurile de criză până când
firele ei de păr încep să se spargă
uneori te împiedici de ea ca de o pânză albă
izbită sub rame de pictori
dar ce contează dacă mai are câteva scăpări
viața mea se leagănă ca un fluture vara
și iarna se ascunde prin carii în cutii de lemn
cu stomacul întins la televizor viața mea
pare un serial de pus pe peliculă
pentru cei care stau degeaba zile întregi
fără să se întrebe dacă nu cumva viețile noastre
sunt puncte aglomerate în stații de tramvai
așteptând zgomotoasele linii să ne înfulece
în plimbările orizontale
003.087
0