Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Ia aminte!

2 min lectură·
Mediu
Ia aminte,
timpul e scurt
și cuvintele-mi tremură-n minte.
Mă bâlbâi dar tu,
zburătăciune,
ființă pentru care viața-i încă minune,
pentru care sfârșit încă nu există,
pentru care respirația încă nu e tristă,
să scrii bâjbâielile mele vocale,
să le pui în ordine,
pe foaie albă,
cu litere netremurate,
ovale.
N-am mult de lăsat,
cam totul iau cu mine,
amintirile copile,
apoi pe cele burdușite de școală,
de iubirea-mi pentru întâia oară,
de cadență kakie,
de neagră penitență,
de roșă prezență.
Nici de lăsat nu las eu prea multe,
te las pe tine,
scrisă în versuri,
scrisă doruită sau
scrisă în stresuri.
Te las albă
te las neagră,
te las leac,
te las pelagră,
te las vis,
te las uitare,
te las dor
și dorul doare.
Când o fi
de n-oi mai fi,
să faci acel pustiu de bine,
să îmi împarți verbul,
să-mi iei mâna,
să-mi iei ochiul și,
pe trei vârfuri de munte,
pleșuve,
cărunte,
să le îngropi la ele-n frunte.
Să le fac cute de mirare,
să se uite și munții ăia la soare.
Că mie nu mi-a plăcut singurătatea,
nu am iubit jalea.
Iar singur acolo doară eu,
mințindu-mă că sus fiind,
sunt mai pe lângă Dumnezeu,
o să-mi trăiesc iadul
ce nu l-am știut în viață,
o să-mi petrec pustia.
Diminețile o să mă uit prin zori la voi,
de departe,
prin ploi o să mă plâng pe casele voastre,
prin nopți o să mă steluiesc,
o să mă lunesc,
o să mă nelumesc.
O să te văd crescându-te,
măritându-te,
iubindu-te cu altul,
și de pe munte,
sus fiind,
am să trag jos la mine înaltul.
O să te văd cum te copilărești,
cum te puiești,
cum o să îmbătrânești.
Cum o să te înmormântezi prin țintirime,
departe de mine
și de munții mei;
cum o să-ți aprindă altul lumânare la cap
și cum copiii ne-noștri
te-or plânge că te-ai dus în eternitate,
din păcate,
altă eternitate decât a mea.
Și-o să mă doară veșnicia
pentru prima oară.
Pan
19.09.2002
0125253
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
335
Citire
2 min
Versuri
81
Actualizat

Cum sa citezi

Paul Bogdan. “Ia aminte!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-bogdan/poezie/26195/ia-aminte

Comentarii (12)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioan-danIDIoan Dan
\"ființă pentru care viața-i încă minune,
pentru care sfârșit încă nu există,
pentru care respirația încă nu e tristă, s
ă scrii bâjbâielile mele vocale,
să le pui în ordine,
pe foaie albă,
cu litere netremurate,
ovale.\"

Frumoasa si interesanta ideea -iubirea ca un purgatoriu.
0
@zareh-araZAZareh Ara
\"prin nopți o să mă steluiesc,
o să mă lunesc,
o să mă nelumesc.\"

Cred și eu că n-ai loc de citat :))

Îmi place în special partea a doua... mi-a adus aminte de \"panahid\"...
0
@x-0001610Xx
Am zis eu ca e poezie.:D
0
Distincție acordată
@anne-marie-opreaAOAnne Marie Oprea
\" din păcate,
altă eternitate decât a mea.
Și-o să mă doară veșnicia
pentru prima oară\"

uite inca o stea, sa-ti lumineze amandoua de pe umeri, cand oi fi acolo, sus.
0
@tudor-negoescuTNTudor Negoescu
Și-o să mă doară veșnicia
pentru prima oară.
... frumos, memorabil finalul
0
@raluca-0001628Rraluca
frumoasa, sensibila
0
Distincție acordată
NSNicoleta Stefanescu
M-ai facut terci!
0
@mariana-cardasMCMariana Cardas
Frumoasa continuitate a neamului tau de muntean! Totusi sa avem fiecare parte de propria noastra eternitate si de propria noastra singuratate chiar si pe lumea cealalta? Imaginea este deosebita, dar cam cruda prin adevarul ce-l intuiesti.
0
Distincție acordată
@liviu-nanuLNLiviu Nanu
Parcă aș fi citit Balada lui Pan scrisă de el însuși. Frumos.
0
@monica-ioana-balanMBMonica-Ioana Bălan
mi-aduce aminte de Miorita poezia ta
Miorita nu prea am inteles-o

in schimb mi-a placut mult poezia ta

\"si-o sa ma doara vesnicia
pentru prima oara.\"

cat de frumos ai incheiat poezia
0
@serban-georgescuSGserban georgescu
\"Că mie nu mi-a plăcut singurătatea,
nu am iubit jalea\".

Pan
Paul
(sau cum iti place tie cel mai mult sa ti se spuna)
tu, frate
spune-mi
acuma
(august 2005)
te-ai mai impacat cu singuratatea?
ai mai aflat intre timp cate ceva despre jale?

sincer
0
@paul-bogdanPBPaul Bogdan
...și când te gândești că bocetul ăsta a avut trecere la timpul său. Cum se mai schimbă gusturile autorului și cititorilor...

Anii au trecut. Tristețile își schimbă doar forma căci altfel nu am simți că trăim.
0