Toamna

Dom\'le da vaz ca esti in mana, pe planul vegetal numa\' poezii una-una. Chapeau!

Doamna isi numara bobocii toamna, sau invers, nu mai stiu.

Imaginatzie ffff. aprinsa...:)

Ai si de la mine o steluta in cea cununa de lauri :)) Caci mi-ai adus aminte de parfumul vinului romanesc de care mi-e un dor nebun! Umm...toamna romaneasca...

Ai charisma. :)

Paul,
am citit si eu, ca tot omul. frumos! poem asezat in doage bune, cum s-ar zice, apropo de toamna si de vin (chiar daca vin... mai tarziu... pe acesta pagina). un cantec-descantec, cu har si ales mestejug.

Vinul din poezia asta s-a cam învechit...
Se pare că fiecare vârstă are poezia ei. Din păcate(poate), nu cred că aș mai putea scrie așa.

poezia asta http://www.agonia.ro/index.php/poetry/23884/index.html
e scrisa in acelasi stil si este si mai buna

ma impresioneaza sa ma intelnesc cu trecutul, sa vad chipurile oamenilor, lasate in urma, ca firmiturile de paine cu care hansel si gretel isi marcau drumul de intoarcere . Cat de mult s-a evoluat !!! Ma uit la ce comentarii se faceau, ce poezie se scria in urma cu numai cativa ani si imi dau seama ca nu putem cuantifica nici macar cu aproximatie cat datoram mediului, semenilor. Nimeni nu a invatat pe nimeni nimic, nu s-au dat meditatii, pur si simplu e un mecanism al sinergiilor, unde rezultatul e mereu mai mult decat suma partilor. Din intalnirea oamenilor, uneori, poate iesi mai mult decat reprezinta fiecare in parte. De multe ori citesti poezia cuiva si te simti brusc inspirat, scrii o poezie aparent fara legatura cu ce te-a inspirat, dar undeva, in abisurile fiintei, s-au intalnit si legat niste lucruri care au dat un ceva nou.
Eu mi-am sters tot ce am scris in urma cu multi ani, mi-e jena, nu am avut puterea sa ma privesc in acele posturi, trebuie sa ma ucid des ca sa traiesc.
E bine, e rau ? Nu stiu, dar ii admir pe cei care reusesc sa traiesca laolalta cu toate fapturile care au fost.