Poezie
Aproape imposibil
1 min lectură·
Mediu
„Când ai plecat,
mi-a spus,
pământul s-a rupt de albastrul de sus
cu o îndârjire firească,
cât ai pune geană pe geană,
timpul se oprise țintuindu-te-ntre clipe
ca pe un cuvânt înfipt într-o rană.”
Nu vedeam nici sânge, nici timp,
nici eter
-secunde plăpânde cum se nasc sau cum pier.
Nu simțeam nici pământul sub tălpi
sau sub cap,
n-aveam nici drum,
nici cal sub valtrap.
„Când ai plecat,
mi-a spus,
soarele-a rămas agățat în apus.”
Nu vedeam aproape lumina
-cu toată minunea ei sau cu vina.
Nu simțeam cele ce sunt sau ce nu-s,
ci dorința de-ntors fără de dus.
024.514
0
dar textul de mai sus e atât de îmbibat în Poezie,
încât n-am încotro... :)
Stea!