„Nimic nu doare mai tare,decat lucrul pe care l-ai inteles prea tarziu si a pastra tacerea asupra lucrurilor care nu trebuie spuse si a sti sa suporti nedreptatea sunt lucruri grele!”
Într-o lume de-mparați,
A miilor de-argați
Traia Irodul cel tiran,
Citit parca dintr-un coran...
În cetați de rangul noroios,
Domnea acel om serios,
Cu barba alba și-ncrețita,
Prin multe
Departe sunt de tine,
De glasul tău dulceag
Departe sunt de ochi tăi,
De părul tău pribeag!
Cum au trecut si ani ăștia
Dar când se vor opri?
In pragul disperări
Mă rog să fim copi!
Eu
Dintr-un răsărit de soare
Un suflet călător din mare
A pornit ușor la drum
Căutand un suflet bun!
De va găsi iubirea
Va rămâne pe pământ
Și marea lui e locul sfânt
De unde a plecat!
El
Gratile sufletului sunt nescrise dar citite de noi!
Nemuritorii nu trăiesc mult!
Viața e speranța ce nu moare,chiar dacă moare ultima!
Să iubești pe cineva înseamnă să-l prețuiești mai
Pământul cerului
Adesea plânsul norilor,
Ce udă întreg pământul
Adesea roua florilor
Ce însoțește gândul!
De ce faimosul Sarmis plânge?
Când cerul cu pământul
Dormi de mult
Tu ai uitat complet de mine!
Acum în vene lacrimi curg
Sufletul mi-e tras pe rug,
Și sângele nu-mi vine!
Caci plâng acum de rea voință,
În inima e
Oh,Moldovie curată!
Străin sunt eu de tine.
Cununa mea furată,
E iarasi lângă mine.
Si Carpati care sunt aici,
Acolo sunt departe
Dar Prutul o apă de voinici
E fluviul de ne
PA