Luna s-a culcat pe patul ei de puf moale și rece
Stelele strălucesc în albastrul inocent al văzduhului
Iubirea plânge chinuită,înlănțuită,mistuită în adierea dulce a suspinelor
Doi ochi albaștri s-au născut,
Din prea mult suflet pustiit demult,
Dintr-o cenușă care a străbătut
Minunea de a se naște din trecut.
De nu erau pe lume acuma
Stau de vorbă cu tine,
Tu, muza mea,
Fluturele ochilor mei
Și jadul aprins al buzelor tale;
Când suntem supărați,
Vorbim pe jumătate
Și fiecare zâmbește isteț spre celălalt,
Aruncăm muza pe
Stii
Liliacul din fereastră?
A nins cu clopoței pe haina lui
Pe mantia-i de buburuze lire
Zăpada-i țese sănii cu copii
E mândru de culoarea-i liliachie
De promoroaca ce s-a asternut în
Așez nostalgic ode de cuvinte
Baladă pentru trupu-mi de poet
Amor de premiu limpezind sonete
Și dăltuind integru nopți de sentiment
Amestec ocrul ploii cu spatule
Și netezesc ușor culoarea
Te pui în genunchi în fața mea,
Îmi ridici ochii scăldați de zâmbetul ploii
Tot mai sus...
În inima plină de dragoste a cerului!
Veghezi la poarta lor de suspine,
Alergam prin valea umbrelor
După zmeuri și cireșe coapte;
Vara ne cheama cu metafore picolore
Și ne strângea de buzele arse
Cu sărutările strugurilor metamorfozați;
O,
Câte anotimpuri
O,dus nebun de valuri
Vei fi tu înger blând,
Ce vei pieri pe maluri
Strigând să te ating.
Și beat de nebunie,
Cuprins și de fior
Să cazi răpus în noapte
Așa esti tu, cu roze chihlimbar,
Așa sunt eu, cu maci îmbujorați,
Aceeași poezie, care ne-a legat,
Și-același cald decor din care m-ai pictat.
Acum vreau să-ți vorbesc, să-ți scriu
De cum m-am născut
Am prins zălog,
Fără să știu unde și când
Am tălmăcit abecedarul cu litere prelungi,
Apoi a nins peste toamne și primăveri
Și m-am preschimbat într-o mare de orizonturi
Au
Tu ești un mugure
Și cerul se apropie de geana ta verde,
Nisipul scurge clipa clepsidrelor alean;
Tu ești un mugure...
Și cerul se apropie de geana ta verde,...
Pașii mei se contopesc în
Dacă m-ai iubi pe mine
Printre alte doruri multe
Printre rânduri de suspine
Dacă m-ai iubi pe mine...
Dacă m-ai iubi cu suflet
Sau de m-ai iubi cu strigăt
Lalele cu dor de iubit,
În brațe mă strâng copleșit,
Privirea lor caldă de mai
Sărutul tău aprig mai vor să mi-l dai...
Lalele fierbinți ale nopților tei,
Cu buze de rouă-mi aprind dulci
E soare si pe cetele crestelor stau munții
Veniți să se prăvale peste pâlcuri de brazi ,
O vale lină îi dă târcoale printre povârnișuri ,
Iar susurul lin îi metamorfozează culoarea ,
Noi
De doruri neștiute am sa mor
De vifor dulce fără de amor
Că negăsind iubiri fără de dor
E tristă clipa fără un fior
În zări albastre ce cuprind mirare
A apărut
PS