Pandele Maricica
Verificat@pandele-maricica
„Cine nu știe și știe că nu știe e neștiutor: învață-l! (Concluzie - mai am multe de învățat :) )”
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Știintele Comunicării. Oricum, nu contează. În prezent, programator. Viața aduce multe surprize. Contact: maricica.pandele@gmail.com
Pe textul:
„Programator sunt, doamnă" de Dan Norea
Pe textul:
„Valentine’s Day: Necrologul" de Razvan Dragoi
Totusi nu voi modifica nici de data aceasta poezia, cu toate ca aveti perfecta dreptate in comentariul dumneavoastra. Cu siguranta, insa, o voi face daca voi publica vreodata vreun volum de versuri.
Va multumesc de felicitari! Sincer, nu-mi vine a crede, pentru ca eu am scris poezie doar cand eram mica, dar si atunci destul de prost!
Pe textul:
„Vitralii" de Pandele Maricica
Uneori imi place sa vorbesc de anumite lucruri, ascunzandu-ma in spatele unor texte pentru copii. Poate pentru ca adultii au cam uitat sa asculte lucruri importante, din nefericire.
Voi tine cont si am sa le transmit mamei, profesorului si scriitorului ceea ce mi-ati semnalat. Dar asta printr-un alt \"articol\" sau printr-un alt \"interviu\". Si neaparat le voi comunica lampii si lumanarii mesajul dumneavoastra.
Va mai astept cu drag,
Mari
Pe textul:
„Întrebarea" de Pandele Maricica
Pe textul:
„păcala făgețelului (II)" de Petruț Pârvescu
Lasa magia copilariei sa te mai invaluie inca si sa te transforme intr-un copil frumos, inteligent si misterios. Si cum spunea Blaga, sa nu strivesti corola de minuni a lumii! Continua cu povestile tale ca sunt frumoase!
LA MULTI ANI!
Mari
Pe textul:
„Legenda trandafirului japonez" de Doru Emanuel Iconar
Felicitari pentru lectia ta de mediu, unde ai strecurat umor si care va reusi, cu siguranta, sa educe.
Pe textul:
„Lecția despre mediu" de Gabriela Marinescu
Pe textul:
„Paul Aretzu: Omogenitatea demersului critic" de Valeria Manta Taicutu
RecomandatMult succes!
Mari
Pe textul:
„concurent de nimic" de Talmacel Marian Silviu
Dar voiam sa va intreb ceva. V-am citit textele pentru copii si chiar am ramas incantata. As vrea sa stiu daca scrieti piese de teatru pentru copii sau daca ati fi dispusa sa o faceti.
Eu sunt voluntar la o Directie de asistenta sociala si acolo avem un program de teatru cu copii mai marisori, de clasa a VI-a, a VII-a.
De aceea va intreb.
Daca ati putea sa ma ajutati cu un text m-as bucura enorm:)
In cazul in care doriti sa-mi comunicati ceva, adresa mea de e-mail e in pagina de autor. M-as bucura sa primesc un raspuns pozitiv.
Pe textul:
„Înregistrarea mașinii" de Gabriela Marinescu
Stiu ca imi vei spune ca libertatea de exprimare e importanta, dar ca viitor redactor ar trebui sa fii mai obiectiv, nu crezi?
Pe textul:
„Politica se face numai în stradă!" de Fluerașu Petre
Pe textul:
„Halucinatii" de Florentina-Loredana Dalian
Felicitari pentru premiu!
Pasti fericit si multa, multa sanatate, ca fara ea ne descurcam mai greu.
Sa aveti parte numai de lumina si de bucurie.
Pe textul:
„Cugetări ( personale )... din grădina Domnului (III)" de Jianu Liviu-Florian
Totusi, Stapanul literelor = Stapanul inelelor?
Cred ca ai fi putut gasi o alta metafora.
Dar ai dreptate: vanitatea invinge, ceea ce nu e bine:(
Pe textul:
„Stăpânul literelor..." de Fluerașu Petre
Profesoara dumneavoastra, Claudia, chiar e deosebita si puternica.
As spune ca o gasim greu in acest post, sa aiba catedra de teologie, dar cand o gasim, ar trebui sa-i apreciem sinceritatea.
Va urez de pe acum \"Pasti fericit!\" si sa vi se implineasca toate dorintele.
Pe textul:
„Domnișoară de onoare" de Florentina-Loredana Dalian
La forma poeziei cred ca e loc de mai bine.
Pe textul:
„Qi" de Fluerașu Petre
Pe textul:
„scara ta interioară" de Ela Victoria Luca
RecomandatSi totusi, nu ti se pare ca piesa asta e Iona pe dos?
Personajul tau nu vrea sa scape de burti, el crede ca a cunoscut libertatea si vrea sa se intoarca in ele.
Inca ceva: Eminescu a placut maselor, chiar daca nu l-au inteles cu adevarat.
Pe textul:
„Monologul dezastruos al luptei cu normalul" de Darie Ducan
Da, asa cum a spus doamna Manta Taicutu, e loc sub soare pentru toata lumea, dar Nichita chiar a fost un poet de exceptie. Si nu e nevoie decat de o picatura de sinceritate ca sa recunosti asta.
Eu il percep ca pe un copil care s-a jucat matur cu cuvintele, caci i-a placut sa se lase purtat de ele si nu le-a cenzurat, decat atat cat sa le dea o forma. Nichita a scris foarte natural!
Si mai cred ca are dreptate si domnul Silisteanu, un scriitor trebuie sa fie inainte de toate om. Altfel nu poate scrie cum trebuie, vede lucrurile deformat de perspectiva urii si-a dorintei de-a fi primul. Nichita nu si-a dorit sa fie primul, de aceea a ajuns aici.
Daca ar trai, v-ar sustine, doamna Manta Taicutu si domnule Silisteanu. De altfel, el le-a dat o pilda celor ce au vrut sa-l imite. Le-a zis ca el e un stejar batran si ca orice ghinda care va cadea la picioarele sale va fi sufocata de ramurile prea mari. Le-a sugerat sa se indeparteze liric pentru a putea creste.
As adauga eu ca stejarii atat de falnici mor greu.
Cu respect,
Mari
Pe textul:
„Nichita Stănescu: Undeva sub cuvinte" de Valeria Manta Taicutu
RecomandatPe textul:
„Femeile tale" de Daniela Șontică
Recomandat