„Niciodata nu e prea tarziu. Nimic nu e urat nu sti sa-l privesti. Tot timpul exista un dar... .Never say never. Daca vrei poti. Schimba lumea incepe cu tine.”
Să vrei să poți
Când crezi că totul se destramă,
Când crezi că nu mai are sens
Gândește-te la cel ce stă
Nu fuge din fața problemelor ce des,
Des ne apasă tot mai tare
Căci suntem oameni nu
Se poate
Am pornit la un nou start
Plin de greuri începuturi
Dar un lucru știu mai bine
Nu renunț așa la tine.
Nu o fac și nici nu pot
Pentru că tu îmi ești tot
Un nou început de
Cuvânt de suflet
O știu de-acum se știe bine
Dragostea nu e de mine
Te vreau prea mult și știu ce vreau
Îmi spui că nu-ți doreai prea mult.
De ce s-ascund ceea ce simt?
De ce să zic, de
Te rog
Aș vrea ca să te strâng în brațe
Sufletul meu doar după tine se zbate
Inima lângă tine mai tare bate
Dar fară de tine culorile-mi sunt mate.
Nu pot și nici nu vreau ca să
Nu o lăsa...
Aș vrea acum să fi a mea
Aș vrea să fie așa
Și ai să vezi că va fi bine
Totul cu noi va ține.
Nu știu ce să îți mai zic
Nu știu cum să-ți mai explic
Te vreau pe tine doar
E pentru tine
Te-am cunoscut și te-am plăcut
Din ziua când te-am cunoscut
Prima privire uimire-n ceață
Cum poți să fi-o așa dulceață?
Și mă gândesc de zi cu zi
Noapte de noapte pân\' m-oi
Tot în jos
De ce s-a îtâmplat așa
Nu ți-as face vreodată ceva
Nu mai crede nici daca-ș putea apoi
S-ă dau timpul înapoi
Nu te-aș minți orice-ar fi
Vorbe, momente ale trăirii.
Am cerut
Privind în față
E bună dimineața
E un nou început
Ar fi acum mai bine
Anul ce se deschide
Din cer de sus căzut
Picur ce-a străbătut
Pentr-u a se naște el
Pe nume Ghiocel
E-atât de tandru
Aș vrea
Atât de simplu și ușor
Pot ca să zic că-mi este dor
De tine până am să mor
Până pășesc ușor pe-un nor
Dar și așa laleaua mea
Ești ghiocel tu primăvara
Ești foșnet ce-aud toată
Din prima zi pân\' la sfârșit
E frig acum în patul meu
Să-mi fi aproape-aș vrea mereu
Să nu te văd vreodat\' plângând
Să nu-ți las lacrima curâand.
Vreau doar să nu mă uiți nicicând
Vreau
De-ar fi...
De-ar fi sa-mi ceri ca sa te uit
Sarutul tau plapand si bland
Buzele-ti pur ca si de sange
Dulce ca și din miere-ți jur
N-am să te uit nici gând și ști?
Ești un motiv în plus să
Sentiment de regăsire
Mă pun să scriu, și asta fac
Prin versuri eu mă regăsesc
În zori de zi, soare arzând
Un vântecel din când în când
Și totuși nu e-atât de greu
E chear ușor dacă tu
Viața-mi e grea
Aș vrea să scap de tot de-acum
Ce viață se numește-n lung
Și tot ce eu ușor adun
Cu prieteni falși mort am sa-ajung.
Spune-mi ce pot a mai schimba
Ca să se vadă
Lângă tine
La umbra ta as vrea a sta
Suspine, lacrime as da
Caci tu esti singura ce-asculta
Pasii marunti si vorba scurta
Si-ti voi dansa in preajma ta
Alaturi am trai eu viata
Sa iti
Doar pentru tine
Daca-ai fi tu în fața mea
Nu ți-aș putea zice ceva
Aș fi foarte emoționat
Căci inima tu mi-ai furat.
Tu m-ai furat cu totului
Zâmbetul tău și ochii tăi
Surâsul și cu
Început după final
Într-o noapte-ntârziată
Pași încet s-aud în șoaptă
Dintr-un capăt de la stradă
Fulgi de nea încep să cadă.
E o noapte-n ceas de fix
Numai frunze-acum mai mișc
Iar o
Cuvânt închis
Bună sunt eu un scriitor
Pierdut într-un zgomot balans
E doar moment neptrivit
Căci simt că sunt ca și sfarsit
Nervii întinșii, sfoara n-cordată
Un suflet tris demult
Aș vrea să fie ca atunci
Mie dor de viața de demult
Mie dor de tine și acum
Lacrimile ce-mi curg și-acum
Din nepătruns ascuns
Când vei citi vor fi doar versuri
Pierdute-n timp
Sfârșit promis
Lacrimi mi-au dat
Nu te-am uitat
Nu am să pot
Și nici nu vreau
Din minte ca să mi te iau
Lacrimi ușor încer îmi curg
De dimineață și-n amurg
Îmi pare rău căci eu exist
Îmi
Privesc lumea
Mă uit în jur și tot ce văd
Sunt oameni care cad
Oameni ce se îneacă
În propria lor barcă.
Sunt oameni de doi lei
Eu mă holbez la ei
Și tot ce văd e un gunoi
Ce se
Suflet pierdut...
Aș vrea să plec să părăsesc
Această lume în sens invers
Aș vrea să plec și să dispar
Și nici gând să mai apar.
Aș vrea ca să renasc din nou
Să scap de tot de acest
Tu ești cea care...
Miai dat speranță-n viața mea...
Aș vrea mereu să te revăd
Mai minunată ca un vers
Pe care un poet îl vrea
Esti ca și apa cristalină
De la un fermecat izvor
Dar stai
E doar un vis!
Pe când pluteam pe val
Mintea-mi învloburată
Și-n fața ochilor
Un negru sângeriu
Un corp ca și de plumb
De-un incredibil rar
Ceva ne-mai vazut
Ieșit ca din povești
Mă
Poveste făra scăpare
Mă pun pe-un nor, sunt terminat
încerc să vad ce am schimbat
sau doar am fost deja uitat
ca și o sticlă, reciclat
ca și o foaie aruncat
de preteni căci am fost