„Niciodata nu e prea tarziu. Nimic nu e urat nu sti sa-l privesti. Tot timpul exista un dar... .Never say never. Daca vrei poti. Schimba lumea incepe cu tine.”
Nu o lăsa...
Aș vrea acum să fi a mea
Aș vrea să fie așa
Și ai să vezi că va fi bine
Totul cu noi va ține.
Nu știu ce să îți mai zic
Nu știu cum să-ți mai explic
Te vreau pe tine doar
Tu ești cea care...
Miai dat speranță-n viața mea...
Aș vrea mereu să te revăd
Mai minunată ca un vers
Pe care un poet îl vrea
Esti ca și apa cristalină
De la un fermecat izvor
Dar stai
Suflet pierdut...
Aș vrea să plec să părăsesc
Această lume în sens invers
Aș vrea să plec și să dispar
Și nici gând să mai apar.
Aș vrea ca să renasc din nou
Să scap de tot de acest
De-ar fi...
De-ar fi sa-mi ceri ca sa te uit
Sarutul tau plapand si bland
Buzele-ti pur ca si de sange
Dulce ca și din miere-ți jur
N-am să te uit nici gând și ști?
Ești un motiv în plus să
Confuz
Trăiesc sau sunt doar un mort viu?
Și cine sunt am eu vreun scop?
De ce distrug sau mă autodistrug?
De ce scriu au acestea vreun sens?
Vorbe în vânt sau ințelegi
Tot în jos
De ce s-a îtâmplat așa
Nu ți-as face vreodată ceva
Nu mai crede nici daca-ș putea apoi
S-ă dau timpul înapoi
Nu te-aș minți orice-ar fi
Vorbe, momente ale trăirii.
Am cerut
E pentru tine
Te-am cunoscut și te-am plăcut
Din ziua când te-am cunoscut
Prima privire uimire-n ceață
Cum poți să fi-o așa dulceață?
Și mă gândesc de zi cu zi
Noapte de noapte pân\' m-oi
Se poate
Am pornit la un nou start
Plin de greuri începuturi
Dar un lucru știu mai bine
Nu renunț așa la tine.
Nu o fac și nici nu pot
Pentru că tu îmi ești tot
Un nou început de
Ceva
Trăiesc ceva ce nu-nțeleg
Iubesc dar totuși nu-nțeleg
O caut fară să gândesc
O caut pân’ mă prăbușesc
Ceva sub cerul nebunesc
Mă-ntreb ce caut fără sens
Caut un sentiment
Agresiv
Suparat pe oameni
Lovesc în ai mei semeni
Vreau să îi văd cum dispar
Ei trăiesc în zadar
Devin agresiv când apar
Ei chiar trăiesc în zadar
Risipă de creierii și sânge
Risipă de
Fericirea
Sunt ocupat fac ceva chiar fac ceva
Mă mișc eu scriu asta e tot ce pot avea
Și știi de ce ?căci eu nu știu
Eu simt nu știu
Nu vreau să știu eu vreau să simt
Să fiu nebun să râd
Aș vrea să fie ca atunci
Mie dor de viața de demult
Mie dor de tine și acum
Lacrimile ce-mi curg și-acum
Din nepătruns ascuns
Când vei citi vor fi doar versuri
Pierdute-n timp
Din prima zi pân\' la sfârșit
E frig acum în patul meu
Să-mi fi aproape-aș vrea mereu
Să nu te văd vreodat\' plângând
Să nu-ți las lacrima curâand.
Vreau doar să nu mă uiți nicicând
Vreau
Cuvânt închis
Bună sunt eu un scriitor
Pierdut într-un zgomot balans
E doar moment neptrivit
Căci simt că sunt ca și sfarsit
Nervii întinșii, sfoara n-cordată
Un suflet tris demult
Cuvânt de suflet
O știu de-acum se știe bine
Dragostea nu e de mine
Te vreau prea mult și știu ce vreau
Îmi spui că nu-ți doreai prea mult.
De ce s-ascund ceea ce simt?
De ce să zic, de
Început după final
Într-o noapte-ntârziată
Pași încet s-aud în șoaptă
Dintr-un capăt de la stradă
Fulgi de nea încep să cadă.
E o noapte-n ceas de fix
Numai frunze-acum mai mișc
Iar o
Doar pentru tine
Daca-ai fi tu în fața mea
Nu ți-aș putea zice ceva
Aș fi foarte emoționat
Căci inima tu mi-ai furat.
Tu m-ai furat cu totului
Zâmbetul tău și ochii tăi
Surâsul și cu
În permanent contradictoriu
E cald afară inima-i rece
E liped\' tot dar mintea nu
Totul se mișcă dar totuși stau
Afirm ceva dar totuși neg
Sunt un adult dar totuși mic
Mă mișc pe loc și
În lipsa ta
Un suflet trist acum se lasă
Pe cer s-a stins o altă stea
E steaua mea ceea ce-nsemnă
O viață, un important ceva.
O zi care Începe acum
Un cer senin sau plin de ploi
Prin
Nimeni
Sunt prea stresat
Vreau să trăiesc
Și v-aș nenorocii pe rând
Vă bateți joc de viața mea
Cine vă credeți voi acum?
Sunt eu așa cum sunt mereu
Cu capul tot la cer senin
Nepăsător de
Poveste făra scăpare
Mă pun pe-un nor, sunt terminat
încerc să vad ce am schimbat
sau doar am fost deja uitat
ca și o sticlă, reciclat
ca și o foaie aruncat
de preteni căci am fost
E doar un vis!
Pe când pluteam pe val
Mintea-mi învloburată
Și-n fața ochilor
Un negru sângeriu
Un corp ca și de plumb
De-un incredibil rar
Ceva ne-mai vazut
Ieșit ca din povești
Mă
Lângă tine
La umbra ta as vrea a sta
Suspine, lacrime as da
Caci tu esti singura ce-asculta
Pasii marunti si vorba scurta
Si-ti voi dansa in preajma ta
Alaturi am trai eu viata
Sa iti
Privesc lumea
Mă uit în jur și tot ce văd
Sunt oameni care cad
Oameni ce se îneacă
În propria lor barcă.
Sunt oameni de doi lei
Eu mă holbez la ei
Și tot ce văd e un gunoi
Ce se