Poezie
Gerul de noapte
1 min lectură·
Mediu
O cum mai scârțâie sticloasa zăpadă
sub roțile Carului Mare.
Oare cine să fie vizitiul acelei troice
plecate ca de fiecare dată,
spre o țintă necunoscută înfriguraților?
Iată, gerul de noapte se întețește,
Ursa Mare mormăie pitindu-și puii
în blănurile calde,
Cloșca-și acoperă bobocii sub aripi,
timp în care îngerul morții
își așterne culcuș în cugetul meu!
Ah, cum mai șuieră viscolul nopții!
Luna, lupoaică flămândă,
spulberă stepa cerului vânăt.
La geamul meu,
o haită de oameni
cer jertfă de sânge
pentru un zeu necunoscut!
012.626
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Vasilescu Macin. “Gerul de noapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-vasilescu-macin/poezie/228812/gerul-de-noapteComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Debut în forță cu o viziune magică.Excelentă trecere de
la \"Carul Mare\" la \"Ursa Mare\"care \"mormăie pitindu-și
puii în blănurile calde\".\"Luna,lupoaică flămândă/
spulberă stepa cerului vânăt\".Pe mine m-au încântat
aceste versuri pe care le-am privit și din perspectiva
astronomului amator.
Primele două versuri,după părerea mea sunt remarcabile.
Vă felicit!
Mihail Mataringa