Interior
Odată am iubit interiorul.
Am pătruns în el și l-am iubit.
Cum pătrunde gazul pe lichid.
Am pătruns cu toate bulele.
Arăta de parcă avea găuri peste tot.
Acum,nu știu ce
Geneziada
Elohimii,Dumnezeii
Care-au fost la început
Au creeat pământ și apă
Și pe omul cel cu trup
Au creeat pepinieră
Prin putere de cuvânt
Să se cearnă, să se-nalțe
Spirit
neo
Avem, neo-gândire și neo-iubire
Suntem, cu neo-cuget și neo-simțire
Strigăm, neo-proteste și neo-jignire
Semănăm, neo-murire și neo-trăire
E neo-politc, să taci când se fură
E
nevina
Nevina ce iese din minți de copil
Ca muzici măiestre pe disc de vinil
Acorduri de vis pe suport inutil
Urechi cu sens unic și drum înfundat
Culeg informații cuvântului dat
Că Domnul
Sus
Departe, în golul înalt
Vom ridica
Căderea
Ce-am avut
De a rosti
Sărutul morții
Unei iubiri
Perene
De ruguri neaprinse
În veșnica așteptare
A izbăvirii
De noi
Neom
Mi-am pus temopane
La ferestrele sufletului
Ca să păstreze mai bine
Puțina căldură.
Acum țin ochii închiși
Căci lumina mă doare
Vreau, geamuri heliomatice
Dar nu-mi
nevoia
Eu
Nevoia de timp,să-l consum și să-l pierd
Nevoia de noi,să iubesc și să iert
Nevoia de suflet,nevoia de trup
Nevoia de vin și nevoia să, pup
Noi
Nevoile toate sunt numai
direcții
În fața mea e,...înainte.
Chiar dacă stau,cu spatele.
Cu spatele drept.
Drept în față.
Direcția justă, de urmat.
De mers,în urmă-i.
În direcția,următoare.
Aceea ,care urmează
Arte
Sculpturi de tobe
În urechi interne
Ascultând ascunse
Liniștea ritmică
A vintrelor
Eu-lui din noi,
Trăind bucuria cântecului
De lebădă înviată
În picturi celeste,
Curse pe ochii
Eu-l
Eu,de mare importanță
Pentru mine,personal
Dumnezeu, cu eleganță
S-antrupat în animal
Ridicat de jos cu grijă
Pe picioarele din spate
Stau privind în ochi,lumina
Cum topește și cum
Exterior
Exteriorul e afară.
Singurul lucru care e afară e casa.
De ce e casa afară?
Pentru că are uși.
Iar ușile trebuie să se deschidă.
Dacă, casa ar fi înăuntru,
atunci ușile s-ar
Eram fată și fetiță,
Eram însumi un copil.
Mai apoi am fost femeie
Floare albă cu pistil,
Cu petale în corolă
De minune și de dor,
Așteptam să fiu culeasă,
Dăruită cu amor,
Cu
Înnoire
Pe umbra topită ce curge din mine
Când soarele sus respirația-și ține
Mai mișcă din raze și fără să știe
Se umple de umbră solara etnie
Lumina-i căzută în raze fugare
Ce