Poezie
exterior
fără rimă
1 min lectură·
Mediu
Exterior
Exteriorul e afară.
Singurul lucru care e afară e casa.
De ce e casa afară?
Pentru că are uși.
Iar ușile trebuie să se deschidă.
Dacă, casa ar fi înăuntru,
atunci ușile s-ar deschide.
Dar n-am putea ieși afară,în exterior.
La lumină.
Ca să se vadă lumina, trebuie să fie noapte.
Ziua lumina este fără valoare.
Are nevoie de întuneric.
Trebuie, să se iubească cu el.
Fizic, trebuie să se iubească.
Întunericul să o cuprindă,
iar lumina să intre în el.
Și să-l, lumineze.
Afară,în exterior e întuneric.
Cineva a stins toate luminile.
Întunericul caută întrerupătorul.
Îi este dor de lumină.
De căldura cu care-l patrunde.
Întunericul e masculin, numai gramatical.
În realitate e o, ea.
Iar lumina este un, el,și e plural.
Numai că întunericul, nu poate să se stingă.
Nici măcar de dor.
Numai lumina poate,pentru că,, Este”
Întunericul umplea deja,… exteriorul,
atunci când Creatorul a rostit,
Să fie lumină, afară.
001104
0
