Mă fut cu gândurile mele
Mă fut cu gândurile mele, le deschid coapsele ca pe-o rană veche, și sângele curge negru, fierbinte, pe creierul meu stors de sensuri. Am sânul gurii plin de blesteme, le scuip în oglindă și mă
OPOvidiu PlatonMirare tu
Ești tu, entitatea mică care adoră insulele, soarele, o manifestare a naturii în cea mai pură formă. Eu sunt acel om rătăcit în labirintul timpului, iubitor de ploaie și turțuri, mereu cu un pas în
OPOvidiu PlatonSingurătatea Secolelor
În prima clipă, când ochii tăi m-au străpuns, Mă întrebam: sunt pe pământ sau în cer? M-am pierdut în gheața privirii tale, Așteptând un cuvânt, un gest, o iubire. Erai obosit, cu tristețea în
OPOvidiu PlatonPântecul vulpii
Căutător în timp, în viscolul-și freamăt, Pe drumul către pântecul vulpii mă îndrept. De unde nu e zgomot, doar pace și soare, Un loc unde tăcerea e îmbrățișare. Acolo, în ascuns, lumea e o
OPOvidiu PlatonSa te iubesc, sa te rănesc
În noaptea plină de mister, Sufletele se-ntâlnesc în vis, Să-ți spun iubirea ce-o trăiesc, Vreau să te iubesc, să te nădesc. Când luna stă să ne privească, În serile reci de pribegie, În umbrele de
OPOvidiu PlatonTe-amintesc
Pierdut, fior de miezul nopții, Mă trezesc și-ntuneric te privesc, Te simt prezentă, te ating, Tu vis ce rămâne neîmplinit. Chip de dor... Căci lumea asta mare-i trecătoare, Ești tu para mea,
OPOvidiu PlatonMut
Chiar dacă plâng, vocea-mi-e-ncă mută, Misterul meu se pierde-n versuri, se clatină. Să atingi lacrimile mele cu mâinile-ți, Dar nu cățăra cuvintele-mi pierdute-n ele. Frumusetea cântecelor-mi
OPOvidiu PlatonDimineața, făptură
Bună dimineața, zâmbet nou, Făptură onduită, femeie mult dorită, Ești flacăra ce-mi arde trupul Și-mi încălzești inima-n frică amorțită. Te privesc în oglindă dimineața, Cu ochii încă plini de somn
OPOvidiu PlatonMiros de piersică și râu
Aceste cicatrici, Tânjesc după mângâiere, Vis îndepărtat. Legăm destine, Ignorând stelele, sus, Doar noi doi în drum. Deschide-ți inima, Mărturisește-ți iubirea, Sinele nostru-unul. Fugi din visul
OPOvidiu PlatonVisuri de speranță
Gânduri visătoare, Prins în tristețe și greutate, Speranța mă salvează. Călătorie lungă, Vis la orizont îndepărtat, Pacea alături de tine. Lume pură, iubire, Fericire și împlinire, Alături de umbra
OPOvidiu PlatonÎncremenită-i
Lumea se rotește încă o zi, În timp ce dragostea pe pământ stă încremenită, Chiar dacă noaptea cade devreme, nu-ți fie teamă, Ea va rămâne întotdeauna cu tine. Știi că trebuie să plec, Drumurile
OPOvidiu PlatonNu vede
Tu erai pentru mine lacrimile anilor Eu eram pentru tine străin pe drumuri Cine s-a uscat mai mult între noi acum În fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare clipă Cu mâinile tale prin tinerețea
OPOvidiu PlatonMicuță comoară
Ploaia, această micuță comoară Este un dar divin pentru mine Sunt un bărbat care a pierdut mult timp În căutarea acestei comori Chiar dacă nu m-ai iubi și nu m-ai vedea Viața ar continua totuși Dar
OPOvidiu PlatonUitarea de apoi
Ți-am spus să conduci, sunt bat de tine În vinul care curge prin vinele mele Lasă-l, ai spus să apăsăm pe accelerație În fuga noastră spre necunoscut Acest tern e frumos, i-am îndrăgit numele În
OPOvidiu PlatonÎncă o zi
Lumea se învârte încă o zi Dragostea ne ține pe pământ Chiar dacă noaptea vine devreme, nu-ți fie teamă Cât timp ea rămâne cu tine Știi că trebuie să plec. Drumurile se întind în fața mea Fie ca
OPOvidiu PlatonDuci ceva tu
Duc ceva greu, vreau să duc ceva nou, Dar cum să-mi dau seama ce e nou, atunci când tot ce fac e să car o povară grea? Visez să fiu ca Mircea Eliade, să călătoresc prin timp și spațiu, Dar, de unde
OPOvidiu Platon