Poezie
Ecouri stinse...
ciclul Iarna
1 min lectură·
Mediu
Aleargă sania iute peste cale,
Peste omătul așternut agale.
Se-aude sunet viu de clopoței
Desprins din ham de la căluții mei.
Copitele-n zăpadă se afundă
Cu bufnituri ce câmpul îl inundă,
Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi
Ce-n armonie se presară peste văi.
Iar clinchetul se pierde printre dealuri,
Cum pierd arinii chiciura pe maluri
Și-n urmă numai vântul mai adie,
Ecouri stinse dintr-o simfonie.
Și peste-ntreaga zare se întinde,
Atâta liniște cât pot cuprinde
Doar fulgii ce se-aud cum se așează
Pe pături ce în alb se colorează.
001.527
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Oana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Oana. “Ecouri stinse....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-oana/poezie/157090/ecouri-stinseComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.