Ovidiu Ivancu

Aveti perfecta dreptate. Doar ca ceea ce spuneti dvs. nu exclude ceea ce am afirmat eu. Evident ca atat poporanismul cat si samanatorismul veneau pe un teren fertil pregatit cu mult timp inainte, inca din vremea domniilor fanariote si mai apoi a pasoptistilor. Ei, insa, intr-o perioada cand ar fi avut sansa de a estompa tendintele, le-au exacerbat. Cand modernismul propune o alta atitudine literara fata de personajul \"intelectual\", samanatoristii si poporanistii se opun. Evident ca nu lor li se datoreaza in integralitate ceea ce s-a intamplat in comunism. Dar au fost parte importanta a procesului. Cu buna credinta, nici nu am afirmat altceva. Spre deosebire de comunisti, oportunisti si ignoranti, samanatoristii si poporanistii chiar au crezut in ideile pe care le-au propagat.

Tocmai, domnule Tudor Cristea, ierarhii de genul acesta in literatura sunt facute doar pentru \"rating\", aici suntem de acord si nu vad unde am afirmat altceva. Cu toate astea, nu e vorba de topuri, ci de un minim simt al textului pentru a afirma ca nu toti poetii sunt egali valoric si ca nici macar nu sunt cu totii poeti (unii fiind versificatori). Nici nu am spus ca Paunescu nu ar conta, el isi va gasi locul in istoria literaturii. Dar, si aici cred ca incepem sa nu mai fim de acord, ca o figura literara marginala. \"Indicatiile bibliografice\" la care faceti referire au aparut in comentariul meu ca replica la deloc eleganta dvs. constatare ca as scrie mai mult decat citesc. Ele mi s-au parut utile cu atat mai mult cu cat in primul dvs. comentariu sugerati ca nu prea as putea vorbi despre Paunesc de vreme ce nu am citit tot (ceea ce e o enormitate, daca am inteles corect). Ca principiu, consider total neproductiv si infantil sa ne trimitem unii pe altii la biblioteca. Discutam cu umilele capacitati intelectuale de care dispunem si daca vom hotari ca vreunul dintre noi e cu mult inferior intelectualiceste celuilalt, pur si ismplu oprim polemica din pricina de \"nepotrivire de caracter\"...

Stimate Domnule Tudor Cristea,
Evident ca nu am citit toata poezia lui Paunescu si ma hazardez sa afirm ca nici dumneavoastra nu ati facut asta. Cu exceptia lui Paunescu insusi, nu stiu daca se gasesc multi care sa fi lecturat textele din scoarta in scoarta. V-ar trebui ceva timp si pana acum ar fi trebuit sa stiti ca lecturile personale sunt selective, chiar si pentru un cititor profesionist (sunteti la curent, desigur cu terminologia si distinctiile dintre diferite tipuri de cititori). Nu putem avea luxul de a ne pierde inutil printre texte doar de dragul de a epuiza integral un autor. Asta nu e o inventie personala, metoda aceasta de lucru o gasiti si intr-o excelenta carte semnata de Pierre Bruyard \"Cum vorbim despre cartile pe care nu le-am citit\". Sper ca nu va lasati inselat de titlu. Sunt convins ca nu o veti face si ca textul la care ma refer acum va e familiar. La fel ca poetica lui Aristotel, paginile lui Bachelard sau scrierile lui Maiorescu despre poezie.Doar sunteti un om mult mai informat si updatat decat mine, nu?
\"Opinia\" dvs. se adreseaza si ea tot galeriei. Fraza aceasta cu trimisul inapoi la biblioteca e asa comuna ca ma mir cum dvs., un om cu o bogata cultura, nu va jenati sa o folositi.

Domnule Mihai Robea,
Cum as putea ajunge direct la \"sursa\", presupunand ca sursa e Goebbels si al III-lea Reich? Am 32 de ani, faceti dvs. calculele. Aveti sindromul conspiratiei adanc implantat in scoarta cerebrala. Paler din cate stiu nu a fost desconsiderat ca scriitor, ci ca om, biografia sa a fost atacata. Aici nu e cazul, eu pun in discutie, odata in plus va spun asta, poezia si nu biografia lui Paunescu. Iar cazul Cioran e cu totul si cu totul diferit. Aveti bucati de informatii si incercati sa faceti un puzzle. Nu functioneaza asa. E a doua oara cand comparati acest text, mai bun sau mai rau, ma tem ca nu aveti dvs. competenta de a decide, de analiza literara cu nu stiu ce propaganda despre care ati citit vreo carte in diagonala sau in legatura cu care ati vazut vreun documentar pe Discovery. Textul de mai sus nu mi-a fost inspirat de al III-lea Reich, dar e posibil sa fie de inspiratie extraterestra, in incercarea de a manipula cetatenii onesti si de a prelua controlul gandurilor lor... Ce ziceti de asta? Suna mai plauzibil decat Geobbels!Apa rece si lecturi mai aplicate! Sa auzim de bine!

Dna Nache Mamier Angela,
De ce acum? Am mai raspuns la aceasta intrebare. Pentru ca acum mai mult ca niciodata se exagereaza in construirea inca unui zeu fals. Nu am de gand sa imi fac un scop in viata din a scrie despre textele lui Paunescu, prin urmare nu voi polemiza cu niciun critic, fe el mare sau mic. In paranteza fie spus, nu toti marii critici au avut cuvinte de lauda si tot in paranteza fie spus, exista destui dintre ei care s-au inselat si cu alte ocazii. Iar multi dintre cei care l-au laudat nu s-au grabit sa ii acorde atributul genialitatii, ci doar l-au plasat intr-o istorie a literaturii care, evident, va contine si numele lui. Sa nu credeti ca nu inteleg sensibilitatea momentului si ca nu stiu ca multi dintre cei care il adulau pe AP il adulau la modul naiv, dar sincer. Evident ca pentru ei un asemenea text e imoral si neavenit. Insa, asemenea considerente de ordin emotional mi s-au parut mult prea lipsite de semnificatie in comparatie cu necesitatea de a atrage atentia ca trebuie sa fim lucizi. A vorbi trei zile de maretia unui poet mediocru, a auzi declaratii patetice pe la Realitatea tv si Antena 3, facute de catre jurnalisti care au citit ultima poezie adevarata prin clasa a VIII-a , a asista la un cor national de bocitoare care confunda poezia cu declamatia, a privi la modul in care se manipuleaza incercandu-se a se acredita ideea ca s-a stins nu stiu ce mare colos poetic ce se naste o data la 150 de ani, asta a fost prea mult. De asta am reactionat, de asta am reactionat acum. Si, nicio grija, o voi face la fel de fiecare data.

Doamna Nache Mamier Angel,
Am mai raspuns acestei acuze, dar reiau argumentatia. Textul acesta nu are de a face cu omnul Adrian Paunescu, nu spune nimic despre om, ci despre poet. Or, cel care a murit e omul. Textele de genul acesta vin in general ca o reactie. In cazul de fata, ca o reactie la odele care se aud pe televiziuni de trei zile incoace la adresa poetului Paunescu. Ce are asta a face cu bunul-simt si respectarea mortii? Respectul fata de viata sau moarte sunt chestiuni metafizice care nu au legatura cu acest text. Daca ma taxati pe mine drept \"jignitor de profesie\", ma tem ca nu va voi crede pe cuvant. Va trebui sa imi spuneti si de ce? Asta e o intrebare la care ar trebui sa raspundeti in primul rand pentru a evita plonjarea in discutii sterile.

Domnule Milos Petru
Sa lasam posteritatea sa decida daca voi regreta sau nu acest text vreodata. Nu ati fost foarte atent, am mai transat o data aceasta problema a \"electrizantului\" (va aduceti aminte accidentul in urma caruia el a fost interzis) cenaclu Flacara in timpul comunismului. Revin: textul scris de mine nu are a face cu cenaclul si nici cu rezistenta prin cultura pe care, chipurile, a promovat-o si Adrian Paunescu. O fi fost sau nu asa, las pe altii mai informati sa se pronunte. Eu am vorbit doar de textele lui Paunescu. Poti fi un mare patriot (ceea ce nu cred ca este cazul aici), dar un poet mediocru. De unde aceasta idee ca oameni precum Adrian Paunescu trebuie neaparat sa exceleze in toate? Asta e un mit accentuat acum, pe un fond emotional.

Florian Silisteanu,
Trageti putin aer in piept pentru ca altfel e greu de discutat. Printre cei care au fost prinsi \"copiind\" pe site eu nu ma numar in niciun caz, asa ca nu are nicio relevanta aceasta discutie in contextul de fata. In rest, Cantarea Romaniei... As atrage totusi atentia asupra faptului ca eu nu sunt \"o gasca\" fie si pentru simplul motiv ca gasca nu poate fi alcatuita dintr-un singur individ.
Grig Salvan
De acord cu dumneavoastra. E de altfel statistic imposibil ca, scriind atat de mult mult, sa nu scrii si texte bune. Nimeni nu ii neaga statura de poet... E poet, dar unul de raftul trei-patru, si nu vad ce ar fi dezonorant in asta. Chiar si \"bijuteriile\" poetice pe care le invocati (asta daca ne gandim la acelasi texte)nu au forta ele singure de a-l situa pe Paunescu in prima linie. Dar cu asta am inteles ca suntem de accord...
Mihai Robea
Comparatia cu Goebbels e atat de ridicola incat invalideaza de la sine comentariul dvs. Discutam in rest despre ce agenturi straine doriti. Desi nu prea vad nici legatura nici relevanta. Observ, insa, si asta ma amuza, ca aveti certitudini si in legatura cu articolele pe care le voi scrie in viitor. Asta da clarviziune!

Stimate domnule Cristian Tanasescu
Puneti o problema de...oportunitate. In mare parte reala. E motivul pentru care in tot textul meu nu am spus nici macar un cuvant despre \"patriotul\" Adrian Paunescu, despre \"omul\" Adrian Paunescu, despre \"caracterul\" lui. Tocmai pentru ca am inteles sensibilitatea momentului. Nu am facut altceva decat sa discut despre poetul Adrian Paunescu. De ce acum? Pentru ca tocmai acum se lucreaza la un mit literar, e firesc ca acum sa vina si reactia mea. Poate aveti dreptate (eu cred ca nu in totalitate): el a fost lider, a formator de opinie, dar nu despre asta era vorba. De ce vedeti aparitia acestui text acum ca pe un gest de oportunitate? E un non-sens, nu am nimic de castigat de aici. Pur si simplu e vorba de cauzalitate. Acum s-au pus in discutie epitete de o asemenea magnitudine in legatura cu Adrian Paunescu, acum am reactionat si eu. E cum nu se poate mai firesc. Dvs. duceti insa discutia pe un alt taram. Ce are a face ce am scris eu cu faptul ca joia stateati cu urechea lipita de radio pentru a-l asculta pe Cristi Minculescu? Reactionati emotional si asta e impotriva ideilor pe care doriti sa le promovati.E cam mult sa va temeti ca un articol de vreo 900 de cuvinte va genera
\"îndeletnicirea de bază a acestui popor, aceea de a dărâma simbolurile, miturile unei națiuni\"... E flatant, dar cam mult.

Exemplul lui Marin Preda si al romanului \"Cel mai iubit dintre pamanteni\" rezista numai in aparenta. Acuzele aduse textului au fost doar pretexte pentru retragerea lui de pe piata. Aici vorbim de altceva. Intentiile textului meu si cele ale propagandei comuniste in cazul lui Preda sunt cu totul si cu totul altele. Romanul lui Preda, evident, sta in picoare tocmai pentru ca are o constructie literara solida (putem elabora daca doriti). Nu l-am acuzat pe AP ca nu scrie \"poezie filosofica\", ci doar ca e un umil versificator fara prea mari resurse lingvistice si stilistice (am citat si ceva exemple in acest sens).
Evident, stiu ca poezia lui AP nu e in programa, motiv pentru care am si folosit in comentariul la care faceti referire viitorul, imaginandu-mi o ipotetica deloc fericita ocazie. Apoi, eu nu \"imping\" valori nimanui, doar vorbesc despre ele si livrez argumente. Fiecare e liber sa le ia sau nu in considerare, fiecare isi cladeste singur ierarhii culturale individuale. Iar despre Brumaru, posteritatea va vorbi... Asta daca nu cumva, atunci cand va fi sa fie, nu ii vom face si lui o statuie mai mare decat o poate duce. Ideea e simpla: sa nu mai aruncam stupid cu epitetul genialitatii in stanga si in dreapta doar pentru ca se intampla ca cineva sa mai si moara. Sa ramanem lucizi si consecventi, rationali daca se poate, atat fata de vii cat si fata de morti atunci cand le discutam opera.

Stimate domnule Costin Tanasescu,
Nu tot ce se aplauda pe stadioane e neaparat genial, incontestabil. Articolul e o rusine, e ca un latrat de catelus atunci cand trece ursul... Ok, ati uitat esentialul. De ce? Ce anume in textul meu e de contestat si cu ce argumente?! Cand reveniti de pe stadion poate ca imi si raspundeti.Evident ca Paunescu face parte din istoria literaturii romane. Ca si Carlova, Vlahuta si multi altii. Nu asta era ideea...

Domnule Aurel Sibiceanu,
Imi cer scuze pentru eroare. Am corectat-o
Dna Nache Namier Angela
Ca Paunescu respira sau nu poezie nu prea e relevant. Intrebarea se pune daca scria sau nu poezie de buna calitate. Comparatia cu Celine nu rezista din nici un punct de vedere iar jena dvs. e un sentiment personal asupra caruia aveti, desigur, monopol. Ce s-ar putea spune mai mult? Cat despre modul in care eu as putea sau nu ajunge la degetul mic al lui Paunescu, ma tem ca ati inteles gresit. In primul rand, sunt convins ca nu vreau asta, in al doilea rand nicaieri in textul meu nu e sugerata aceasta comparatie absurda.
Domnule Laurentiu Orasanu
Aveti dreptate,
Paunescu e unul dintre ultimii poeti cantabili si textele sale sunt, desigur, populare (nimeni nu poate contesta asta). Cu toate astea populare au fost si manelele. Asta nu e criteriu de valoare. In textul meu v-am propus alte criterii. Putem discuta despre valoarea literara a textelor, asta e tot ceea ce am afirmat in scurtul meu eseu; popularitatea lor si usurinta de a impregna masele tine de calitatea de versificator a lui Paunescu, pe care de altfel nu i-am negat-o niciodata. Nu stiu daca USR e deranjata de dramoleta care se face zilele astea in legatura cu AP. Nu am informatii. Stiu doar ca in niciun caz eu unul nu voi preda vreodata poezia paunesciana folosind pentru ea apelativul \"genial\". Asta daca nu cumva cineva ma convinge de contrariul. Cu argumente literare si nu cu argumente ce tin de teoria multimilor sau de sociologia literara.

Am vaga senzatie ca am mai purtat aceasta discutie odata. \"Autosuficienta\", \"aroganta\", astea sunt etichete care nu au ce cauta intr-o discutie despre texte si idei. Cum nu ne cunoastem, e greu de facut o asemenea caracterizare. Nu cred ca aveti abilitatile care sa va permita sa emiteti opinii despre caracterul oamenilor pe care, asa cum spuneam, nici macar nu ii cunoasteti. Daca tot va obositi sa imi comentati textele, poate ar fi bine sa discutam despre ele. Daca nu credeti ca merita efortul, atunci care e sensul comentariilor dvs.? Daca am nevoie de o caracterizare psihologica, de o analiza comportamentala, voi apela la ceva personal calificat. Momentan, nu simt nevoia. Asa ca, daca mai aveti ceva de spus dincolo de etichetari, discutam cu placere. Daca nu, e inutil efortul depus de amandoi pentru a purta aceasta pseudo-conversatie.

Dana Musat,
Daca tinerii nu au \"constiinta de grup\" e perfect. Pentru ca ceea ce intelegeti prin aceasta sintagma e de fapt spiritul gregar care ne-a impiedicat in destule ocazii sa facem lucrurile care trebuiau facute.
Nache Amier
Evident ca textul e subiectiv si e la fel de evident ca e si deiscutabil. Daca nu ar fi fost nici una nici alta, de ce m-as fi obosit sa il mai scriu? Greva este, desigur, un drept castigat, ceea ce nu inseamna ca trebuie si exercitat in orice conditii. Nu ne exercitam drepturile doar asa, pentru simplul motiv ca le avem. In spatele lor trebuie sa fie lucruri de substanta.
Anca Roshu
Cand spuneam \"\'Avocații și procurorii sunt corupți, profesorii incompetenți, medicii criminali cu diplomă, preoții pedofili, homosexuali sau satrapi, politicienii ignoranți, polițiștii subiect de bancuri și atât\" vorbeam de o perceptie care s-a generalizat la nivelul maselor si nicidecum de o realitate pe care mi-o asum. Ma bucura faptul ca ma cititi frecvent, atat de frecvent incat sa observati \"inconsistentele\" si \"generalizarile\" din textele mele. Insa, poate ca m-as bucura si mai mult daca ati avea capacitatea de a discuta aplicat. Ce anume e generalizare, ce anume e inconsistenta si de ce? E prea mult? Probabil ca da.
In ceea ce priveste stelutele, ma mira faptul ca o persoana atat de consistenta si obiectiva ca dvs. le acorda importanta. Pentru subiectivul si inconsistentul Ovidiu Ivancu, ele nu conteaza. Sunt optiuni personale si reguli ale siteului. Atata tot.

Stimate domnule Aurel Sibiceanu,
Nu, poetul respectiv nu imi e ruda. Aveti perfecta dreptate. Nimeni nu spune ca biografia unui intelectual ii anuleaza opera. Ar fi absurd. Ar trebui sa ramanem cu foarte putini scriitori in literatura universala daca am aplica acest standard. Biografia e biografie, opera e opera, biografia lui Eliade nu ii anuleaza cu nimic opera. E adevarat, nici Sebastian nu poate fi idealizat si cred ca asta e si ideea: nu avem 100% ingeri sau demoni. Nici nu am afirmat asta. Ceea ce am spus eu e ca ar fi bine sa ne temperam tendintele protocroniste pentru simplul motiv ca devenim ridicoli. Cu asta, din cate inteleg, sunteti de acord! N-am spus si nici n-o sa pot spune vreodata pentru ca ar fi o imensa prostie ca suntem ultimii prin Europa inmaterie de cultura. De altfel, am si scris aici ca declaratia lui Greenaway e o \"supralicitare\".In acelasi timp, povestea asta cu brandul de tara care ne aduce turistii duium, iluzia ca avem de oferit lumii doar exclusivitati e o imensa absurditate. Cat despre mantuire si salvare, fiecare si le transeaza individual. Departe de mine gandul de a spune ca Eliade arde in focurile Ghenei doar pentru ca a pactizat cu legionarii. Sunt atatia altii prin Europa care au procedat la fel. Constiinta lor nu e nicidecum subiect de analiza publica.

Stimati domni,
Minunatiile tarii or exista, nu zic ba, alta era problema despre care discutam eu. Toate aceste minunatii raman intre noi, ne hranesc propriile orgolii nationale.Intamplator, cunosc toate locurile mentionate mai sus si pot gasi fara nicio problema echivalente ale lor prin Europa. Nu suntem atat de unici pe cat ne credem. Sa nu mai vorbim de mancare: mamaliga poti manca nu doar in Romania, desi noua ne place sa credem ca e patent national. Cand te hotarasti sa te expui celorlalti, trebuie sa o faci intotdeauna resprectand anumite proportii, altfel devii ridicol. Esti ca un sef de stat (nu spun care) nebagat de nimeni in seama, care vorbeste pompos despre solutia iraniana. De ce sa nu avem si noi un pic simtul ridicolului? De ce, de exemplu, un european ar prefera sa vada Sarmisegetuza si nu Stonehenge (acceptand comparatia dvs., fata de care am unele rezerve)? Sighisoara si cetatea ei nu e deloc unica in Europa, unica poate e mizeria de acolo din timpul festivalului medieval si multimea de betivani care umbla pe strazi. Avand de ales intre micul Paris si Parisul original, cati aleg copia? Sa nu ne imbatam cu apa rece. Iar despre Eliade, lucrurile sunt relativ clare: omul a simpatizat vocal cu legionarii. A regretat mai tarziu, astea sunt faptele, nimeni nu are calitatea de a judeca, dar cred ca trebuie totusi sa ne aducem aminte. Citind cateva texte eliadesti si jurnalul lui Sebastian, va veti lamuri pe deplin. Exista o bibliografie relativ consistenta in acest sens.

Domnule Andre Donescu, sa le luam pe rand. Bufonii despre care vorbesc nu au neaparat legatura cu evaziunea de care vorbiti. Eu aduc in discutie in acest articol un pericol viitor: acela al legitimarii unor oameni care, pe fondul nemultumirii si al lipsei de cultura politica, pot conduce in viitor Romania.Cat despre sindicate, oricum sindicaistii de azi habar nu au pentru ce platesc cotizatii, asa ca nu cred ca i-ar deranja ca banii lor sa mearga si in altceva decat in cadouri de Craciun si greve in fata Parlamentului. Intre Antonescu si comunism, in sensul acestui articol, exista urmatoarea legatura: se idealizeaza ambele perioade cu o egala ignorare a nocivitatii amandurora. Cat despre faptul ca articolul distrage atentia de la nu stiu ce probleme importante, eh...asta e un cliseu deja. Totul distrage atentia, daca o luam asa. Nu va mai lasati distras si gata, problema e rezolvata! Textele sunt texte, nu atrag si nu distrag atentia. Sunt doar luari de pozitie si atat!

Ultima mea grija este daca romanii vor fi sau nu speriati de articolele mele :) Apropo, faptul ca te uimeste ca inca nu m-am inbolnavit e de natura sa ii sperie pe bietii romani. Avand in vedere ca stau aici de atata vreme si probabil voi mai sta, evident ca sunt vaccinat impotriva febrei tifoide, iar de malarie ma protejez singur (nu exista vaccin!). Oricum, cu ceva grija nu se mai moare de malarie! Iar de scris voi mai scrie despre India tocmai pentru ca nu inteleg, dupa 7 luni de stat aici, mitizarea unei tari care e exotica si paradoxala, dar si muuuuuuult supralicitata.

e asta o crima? Recunosc, nu sunt proletar.

In niciun caz, domnule Milos Petru! O greva electorala ar pune multe lucruri la punct. In primul rand nu ar oferi legitimitate oamenilor politici. In conditiile votului universal si ale societatii romanesti de azi, prezenta la vot nu are sens decat intr-un singur caz: cand extremistii ameninta sa puna mana pe putere. In toate celelalte cazuri, orice ai vota, e cam acelasi lucru. Daca, insa, clasa politica e legitimata de un numar mare de alegatori, se simte extrem de confortabil. In loc sa aruncam cu stampila aiurea la alegerile parlamentare si prezidentiale, alegeri fara miza, de altfel, mai bine ne-am concentra pe cele locale, sa zicem. Astfel, schimbarea societatii romanesti se realizeaza de jos in sus. Invers, cel putin acum , mi se pare ca nu e posibil!