Poezie
Cocoșul pe stinghie
1 min lectură·
Mediu
în orașul înțesat de blocuri,
inundat de clor,
spălat în băutura ieftină
hrănit cu tacâmuri de pui
se adunau insomnii,
urbea strălucea de mizerie și verbe grăbite,
de vise retezate,
poleită cu etichete de vermut și parfum de damă
lăsă timpul să fugă în țipătul sirenei
din cartierul proletar,
la cinema se găseau emoții
ambalate în costum de elev fugit de la ore,
podurile sechestrau intrările
și blocau ieșirile
timpul era prizonier,
tejghelele goale dădeau coșmaruri,
aniversările proletcultiste
veneau cu mici și bere în parcuri,
duminică orașul aparținea fanfarei,
rebelii fotogenici își reînnoiau jurămintele de iubire
cu fiecare răsărit,
divele amăgite de freamătul vremii se vindeau pe cărți poștale,
la marginea civilizației cocoșul stingher
măsura monosilabic trecerea veacului socialist.
021.741
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
ovidiu cristian dinica. “Cocoșul pe stinghie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-cristian-dinica/poezie/14159874/cocosul-pe-stinghieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
“La marginea civilizației” se întinde pseudo-supraviețuirea prin care se mişcă incapabilii, inadaptații, inferiorii şi ostracizații care şi-au făcut “timpul prizonier”, în timp ce oamenii străbătuți de bucurii, veselii, optimism şi recunoştință percep timpul ca fiind prieten.
0
timpul era prizonier veacului socialist"la marginea societatii" se refera la supravietuitorii din afara sistemului impus.
0
