Poezie

Urban

1 min lectură·18 septembrie 2020

Mediu

cartierul ascuns printre blocuri

și copaci mai bătrâni decât statuile

adună, selectează ambițiile,

ambitusul ridicat îi permite să cânte

serenade,

plictisit înșiră magazinele de-a lungul

liniilor de tren,

aplaudă cohortele de clienți mofturoși

ce ripostează violent publicității ieftine,

lasă libere arterele ce se umplu ritmic cu vehicule

fumegând în timpul ironic,

privește mușteriii din piața îmbuibată

cu victime etalate cotidianului,

împarte bucuriile pe culori ca un semafor

grăbit să înlesnească traficului clipele nebune,

în intersecții se vând știri vechi

mai proaspete decât sfârșitul lumii,

ronduri viagere dirijează existența încercuită de mari războaie,

flancul drept respiră neliniștea ploii grăbite

să se tocmească pentru o ciorbă electorală,

pe stânga bătrânii înrobiți amintirilor

pedalează la unison pe refrenul patriotic cu tendințe naționaliste,

la etaj așteptarea plânge

își ia rolul în serios să-și pregătească rufele pentru mașina

de criticat,

anarhia în straie de duminică rumegă Europa,

pensionarii își plâng pe rețete singurătatea,

dialogul le este ca un armăsar necesar existenței

le rămâne valul înspumat ce spală țărmurile,

puțini mai știu mersul pe bicicletă.

001.207

ovidiu cristian dinica. “Urban.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-cristian-dinica/poezie/14149793/urban

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.