OB
Ovidiu Baron
Verificat@ovidiu-baron
http://paginadeproza.wordpress.com/
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
imi place foarte mult, simplu si eficient, nu te complici, mergi direct la tinta. ai capacitatea de a face poezie din orice
Pe textul:
„venus din milano" de Ioana Barac Grigore
0 suflu
ContextE un joc al timpului si al eurilor succesive ale batranului. Situatii care il obsedeaza si pe care nu le poate impiedica sa revina, atunci cand nu le cheama el insusi. E si o strategie de a-si tine nepotii (adulti!) aproape. Acestia cad, la randul lor, in jocul de viziuni. Bine redat fragmentarismul imaginilor, tabloul este de fiecare data incomplet, ramane in suspensie. Trimiterea la \"hau\" transmite ideea de pericol, orice joc presupune un risc, mai ales cand ne jucam de-a viata. La nivelul formei si al tehnicii mai e de lucru. \"Pare reala\", \"inchide/nu-l inchide\" nu suna bine. De exemplu se poate alterna nu inchide cu tine deschis, sau se poate omite verbul a doua oara. Relatia bunic-nepoti pare banala, in ciuda jocului, exista riscul ca multi cititori sa gaseasca locuri comune.
Pe textul:
„Se întâmplă ceva ciudat cu mintea mea" de Iakab Cornelia Claudia
0 suflu
Contexte bine, cornelia, cam asta trebuie sa contruim, ceea ce ne lipseste. familie ideala n-a avut nimeni, dar te simti bine atunci cand te dezvolti intr-o familie echilibrata si esti inconjurat de afectiune. uneori trebuie sa-i inlocuim pe altii cu noi insine, sa ne dedublam fara sa ne destramam definitiv, iar arta e terenul propice pentru acest fenomen.
Pe textul:
„La noi" de Iakab Cornelia Claudia
0 suflu
ContextO invitatie la nunta reprezinta un eveniment extrem de dificil pentru cei mai multi dintre romani, e ciudat ca s-a ajuns aici, nu stiu daca e vorba de prejudecati sau de un lant de factori nefericiti ce tin de istoria noastra. Sunt cateva formulari care schioapata: \"un tir negru cu barele de protecție nichelate se îndreaptă spre mine de parcă ar fi un taur.\" \"Cheamă salvarea piciorul mă doare\", o comparatie si o inversiune cautate, dar care nu au efectul scontat. In rest, avem de-a face cu o schita, dialogurile sunt bunicele, dar, desi apar masini si accidente, nu prea urca adrenalina.
Pe textul:
„Nuntă ratată" de Dan Constantin
0 suflu
ContextIncep cu sfarsitul poemului, cel care merita remarcat, cred. Am vazut acolo suferinta si umilirea dincolo de limita suportabilului, ceea ce trimite cu gandul la sfintirea umanului prin rugaciune. In rest psalmul-rugaciune e construit in traditia crestina, cu tonalitatea (cuminte!)de rigoare. Singurul element de tensiune apare la sfarsit. Interesant ca tocmai el, si nu echilibrul din celelalte versuri, atrage atentia.
Pe textul:
„Pri-Veghere" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextPare inrudita cu un descantec si ritmul ma trimite cu gandul la unele versuri de Ion Barbu. Este o privire spre radacini si spre elemente, cu un iz de poveste cantata. Drumul este unul cu dublu sens, inainte si inapoi, iar prezenta-absenta bunicilor e bine schitata. Vocabularul si nu doar el trimit parca spre Ion Pillat.
Pe textul:
„voi fi luceafărul de seară" de Elena Munteanu
0 suflu
Context\"Fotografia ta pe sfarsite\" - simtul plastic e remarcabil, de fapt cred ca scrii in functie de imagini sau scrii si alcatuiesti imagini in acelasi timp. Nuantele se adauga in mod firesc, iar fotografia asteapta cuminte o desavarsire care nu va veni. Pentru ca o fotografie pe deplin realizata nu mai poate astepta nimic, si nici nu mai poate oferi.
Pe textul:
„puțin make-up nu strică nimănui" de Florina Daniela Florea
0 suflu
ContextNu stiu de ce, dar am tentatia ca, in loc sa comentez, sa citez intruna din poem. Asta pentru ca versurile transmit foarte mult, cu sau fara imagini. Foarte bine redat timpul, mie imi place simbolistica temporala, asa ca se potriveste perfect. O astfel de poezie demonstreaza foarte bine de ce literatura este comunicare si de ce, in mod normal, nu ar trebui sa fie comentata, ci lasata sa spuna si sa spuna si sa repete la infinit. Erotismul este si el foarte bine realizat.
Pe textul:
„poema rozelor când mor" de Florina Daniela Florea
0 suflu
ContextCa dedicatie facuta unui barbat, poezia este intr-adevar deosebita, dar simplitatea cu care e scrisa ii mineaza calitatile literare. Depinde daca e citita cu bunavointa sau cu rautate. Retin \"mi-ai picurat în creștet lumile tale
din piatră lemn și dumnezeu
cu strigăt de bărbat ce-a găsit\", e poate pasajul cel mai bun. O rememorare a iubirii, cu o tusa melancolica profunda.
din piatră lemn și dumnezeu
cu strigăt de bărbat ce-a găsit\", e poate pasajul cel mai bun. O rememorare a iubirii, cu o tusa melancolica profunda.
Pe textul:
„astăzi mă numesc tu" de Maria Gold
0 suflu
Contexte o atmosfera simpla, familiala, care transmite toata increngatura de sentimente care ne leaga destinele. dar nu este un poem banal, stilul este placut, destul de bine format, fara stridente. \"painea aburinda\", din pacate, cred ca e un loc comun, iar pericolul acesta te paste in tot poemul, iar daca ar tine cineva cu tot dinadinsul sa o faca, ar gasi mai multe. mie imi place, in ansamblu.
Pe textul:
„La noi" de Iakab Cornelia Claudia
0 suflu
ContextDa, stiu povestea, eu am crescut la Francesti. Deci reprezint dusmanul de la frontiera :) Poate faptul ca am terminat acelasi liceu sa ne mai impace. Si literatura, ca altfel ne impuscam ca in vestul salbatic. O sa mai las cate un catren, din cand in cand, pe langa operele dumneavoastra.
Pe textul:
„azi am chef să stau la sfat/ c-un poet însingurat" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
ContextSi inca una, ca mi-e mintea calda
Voiam sa stiu exact de unde esti
Ca Genuneniul parca mi se scalda
In interiorul comunei Francesti.
Voiam sa stiu exact de unde esti
Ca Genuneniul parca mi se scalda
In interiorul comunei Francesti.
Pe textul:
„azi am chef să stau la sfat/ c-un poet însingurat" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
ContextLa epigrame nu ma prea pricep
Si de la ras ades fug spre serios
Dar daca trebuie firii sa-i dau cep
Parca n-as vrea sa ma las mai prejos.
Nu ca ar fi vreun spirit genunean
Sa ma arunce-n bratele tentarii
Sunt mult prea dur sa-mi caut un alean
In blanda voce a versificarii.
Si de la ras ades fug spre serios
Dar daca trebuie firii sa-i dau cep
Parca n-as vrea sa ma las mai prejos.
Nu ca ar fi vreun spirit genunean
Sa ma arunce-n bratele tentarii
Sunt mult prea dur sa-mi caut un alean
In blanda voce a versificarii.
Pe textul:
„azi am chef să stau la sfat/ c-un poet însingurat" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
ContextMultumesc pentru explicatii, inteleg acum. Am citit cateva din sonetele anterioare, pe linie clasica, e un semn bun ca puteti stapani atat de bine ambele registre, solemnul si ironicul, caricaturalul. In plus, paraitul asta v-a adus si recordul la audienta, din cate observ.
Pe textul:
„Se crapă fusta, pârâie chiloții" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextUn stil degajat, liber, interesante exercitii de a crea pornind de la poemele altora. Pare un gest facil, dar este cel putin stimulativ, iar tonul ironic este uneori muscator. Se zice ca autorii din sudul tarii au aceasta aplecare spre ironia intepatoare, cu diversele ei variante: grotescul, ridicolul, parodicul, toate in sensul bun, cel putin atunci cand e vorba de literatura. Variantele lor cele mai bune se regasesc la Arghezi, Barbu sau Sorescu. Si la altii. Voiam sa spun ca e bine, domnule Genuneanu.
Pe textul:
„azi am chef să stau la sfat/ c-un poet însingurat" de dumitru cioaca-genuneanu
0 suflu
Context Interesanta tratare a sonetului, specie riguroasa atat ca forma, cat si ca mesaj. Dar in zilele noastre toate au crapat, iar sonetul nu mai canta dragostea in gama majora, marile pasiuni mistuitoare, ca la Shakespeare, Eminescu ori Voiculescu. Banuiesc ca daca Rabelais ar fi scris sonet, ar fi iesit ceva de genul acesta. E un urias hohot de ras, ridicol amestecat cu banal, totul intr-o muzicalitate ce \"gaghila\" urechea. Prejudecata mea romaneasca m-a facut sa ma intreb de unde relatia dintre aurolaci si coioti. De asemenea, nu prea am inteles versul \"era fiinta iar spitalul langa\", adica nu stiu daca toate acestea au aparut asa doar din necesitati de rima si masura. In rest, nu am prejudecati, poezia imi place.
Pe textul:
„Se crapă fusta, pârâie chiloții" de Adrian Munteanu
0 suflu
ContextO poezie care pare sa se scrie singura, in functie de miscarea valurilor. Imaginile nu sunt fortate si viziunea de ansamblu e reusita.
Pe textul:
„Dincolo" de Raluca Oprita
0 suflu
ContextIn primul rans este evident contrastul dintre titlu (\"O intamplare\"), care anunta ceva banal si tonul grav din poem. E un text care trateaza marile teme (viata, moartea, nasterea), cele care sunt cel mai greu de tratat pentru ca s-a scris despre ele de mii de ani si e aproape imposibil sa scapi de locuri comune. E bizar ca autorul acestui text reuseste sa o faca, desi simbolurile au fost si ele folosite de mii de ori pana acum: tarana, pamant, lapte, sange... Asta e semnul calitativ cel mai bun al poemului. Mesajul poate fi inteles pe mai multe trepte: \"mainile umede\", laptele, sangele pot reprezenta ideea de nastere, vazuta si ca descoperire sau cautare. Dar cred ca semnificatia esentiala este una religioasa, mai ales prin sintagma \"trecătorul care sângerează din dragoste\".
Pe textul:
„O întâmplare" de Paul Bogdan
Recomandat0 suflu
ContextUn poem al cuplului erotic, pus in legatura directa cu ideea de geneza. Nastere a fiintei, care dobandeste sens odata cu nasterea iubirii. Apoi inmugurirea si regenerarea in forme diverse la nesfarsit, un fel de eterna reintoarcere a iubirii. E un poem realizat cu mijloace aparent simple, asa cum e de altfel extrem de greu sa construiesti, iar eternitatea iubirii e cu atat mai bine redata cu cat planeaza asupra ei amenintarea efemerului (numaratoarea inversa). Sper ca am inteles bine.
Pe textul:
„chiar de acum" de Silvia Van
0 suflu
ContextPostmodernismul neaga si totalizeaza in acelasi timp, asta e marele lui merit.
Pe textul:
„Modernism/Postmodernism" de boricean cristian
0 suflu
Context