Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

La noi

1 min lectură·
Mediu
pe fundul lacului verzui
mama își arunca regretele
împletindu-și cu salcia umbra.
tata îi căuta sufletul prin casă
să-i ceară iertare
și nu îl găsea nicăieri,
nici printre mușcatele de la fereastră,
nici în pâinea aburindă de pe masă.
după marea împăcare
noi copiii venirăm pe lume
cu inimile flămânde de dulce,
visele noastre în stupii părintești
se transformară în miere.
printre flori de cireșe amare
copilăria cânta la noi în grădină,
mingiile mai spărgeau geamurile,
pisicile își mai ascundeau cozile
scăpând doar cu fuga,
noi creșteam în leagăne din nuci,
între păduri și câmpii cu porumb,
încălziți de soare
și limpeziți de ploi.
semănam tot mai mult cu mama și tata,
iar ei se bucurau de toate,
se temeau doar de timp
să nu treacă prea repede
pe la noi prin casă.
074.313
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
133
Citire
1 min
Versuri
27
Actualizat

Cum sa citezi

Iakab Cornelia Claudia. “La noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iakab-cornelia-claudia/poezie/192365/la-noi

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carol-danielCDCarol Daniel
las semn că am trecut și am citit, frumușel, eventual dacă ai renunța la câteva versuri ori le-ai înlocui cu ceva mai tonic, parcă astea erau versurile: \"mingiile mai spărgeau geamurile,/pisicile își mai ascundeau cozile\" și din final \"iar ei se bucurau de toate\", dar nu insist,
cu bine,
0
OBOvidiu Baron
e o atmosfera simpla, familiala, care transmite toata increngatura de sentimente care ne leaga destinele. dar nu este un poem banal, stilul este placut, destul de bine format, fara stridente. \"painea aburinda\", din pacate, cred ca e un loc comun, iar pericolul acesta te paste in tot poemul, iar daca ar tine cineva cu tot dinadinsul sa o faca, ar gasi mai multe. mie imi place, in ansamblu.
0
@elena-tomaETElena Toma
ai amintiri frumoase, de intimitate familiala. odihnitor poem. mi-a plăcut. mă poartă în anii copilăriei. mai trec.
0
@mariana-fulgerMFmariana fulger
cred că toți ne recunoaștem un pic în ele. Porci albi nu aveați? Era o adevărată nebunie să alergăm prin povești călare pe murgi albi, pe măsura noastră, care se mai nărăveau câteodată și ne aruncau cât colo. Ai scris foarte frumos. O dimineață fericită.
0
Mulțumesc tuturor, dar să știți că am inventat o familie ideală în care să copilărești, eu nu am avut așa ceva. La mine erau bătăi, apoi paralizia tatălui, ignoranța mamei, ura fratelui față de tot ce înțelege viața altfel, adică și față de mine, pe urmă îi dă cineva foc, etc. Acum îmi construiesc idealuri și încerc să le pun în practică.
0
OBOvidiu Baron
e bine, cornelia, cam asta trebuie sa contruim, ceea ce ne lipseste. familie ideala n-a avut nimeni, dar te simti bine atunci cand te dezvolti intr-o familie echilibrata si esti inconjurat de afectiune. uneori trebuie sa-i inlocuim pe altii cu noi insine, sa ne dedublam fara sa ne destramam definitiv, iar arta e terenul propice pentru acest fenomen.
0
Am încercat să construiesc un arhetip al familiei, de aceea e simplu, care să depășească vechiul arhetip bazat pe discordie, măr, păcat, moarte...Sentimentul familiei crește odată cu copiii, cu natura care își pune amprenta, aduce echilibrul, forța, frumusețea. Acum rămâne la latitudinea fiecăruia ce adaugă, cum individualizează arhetipul, unul vrea acțiune, tonus, altul odihnă, altul strălucire forțată, altul una neforțată, prin gândire și aprofundare, altul frâu liber imaginației fără să îl critice cineva, fără norme, altul puterea de a epura complicațiile, totul e să nu uităm de timp.
0