Poezie
poezia se scrie pe foaia asta velină
1 min lectură·
Mediu
viața
cursiv și caligrafic la început
cu atenție să nu rupi din greșeală
apăsător cum așezi cuvintele
ca într-un almanah
îngrijit
mai ștergi mai îndrepți
uneori cerneala lasă urme de lacrimi înflorite
aștepți să se usuce
treci la versul următor
cu seninul unui alt orizont
uneori cineva îți dă sfaturi
sau pune degetul pe răni mai vechi
cureți locul cu o gumă
ori suprascrii fără să te rușinezi de propriile greșeli
în fond
câte nu înveți din asta
dacă e necesar ocolești gropile care
se formează în pavajul erodat de trecere
lași versurile în urmă amintiri îngălbenite
despre care mulți au citit
așterni altele noi din materiale mai rezistente
și poezia ta crește frumos
cu picioare lungi și trup fusiform
bărbații întorc mereu capul după ea
până dispare într-un anotimp
perspicace
iubirea adaugă cireșe la urechi
înălțându-se grațios pe vârfuri
se simte privită critic
atinsă de pasiune
adulată
câștigată pentru veșnicie de-o inimă
dar uneori pe foaia asta velină nu-ți găsești cuvintele
te întristezi o mototolești și dai coș
din prima încercare
00549
0