Poezie
fără acoperire nu se mai poate
1 min lectură·
Mediu
de atâta purtat s-au subțiat cuvintele
ies rar și se așază pe despicătura unei fraze
din două în două silabe
e umbră mereu în dosul acestei fibre
și același aer irespirabil
versurile nu mai au timp unele de altele
iar dacă ies în grup
sunt pasibile de-o poezie
cuvintele se ascultă ele între ele
legănându-și picioarele
pe băncile din colțuri unde
altădată stăteau ochi în ochi zâmbete
câteva mai curajoase
sar de pe o buză pe cealaltă
când prind câte-un sărut
dar e tot mai greu
și dacă ar vrea să-ți spună ceva nespus
iar tu intuiești
trebuie împinse cu vârful limbii
dincolo de pânzeturi
sârme și elastice
în cădere peste vorbirea ta uitată
liberă
capătă forma
de articulare a unei rugăciuni
de iubire
001.100
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “fără acoperire nu se mai poate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14153423/fara-acoperire-nu-se-mai-poateComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
