Poezie
ultimul apel
1 min lectură·
Mediu
toamnă sufletul meu e plecat la datorie
pentru un zâmbet de familie
am lăsat tinerețea în hainele de mătase
parcă duc un trup greu în raniță
cât vezi cu luneta sunt celelalte lucruri în rătăcire
și toate picăturile rostogolesc pe fruntea mea
nenumărate roți care transportă muniție de gânduri
toamnă am sufletul ca o cască împușcată
plină cu pământ din care iese colțul unui fir
scăpat cu viață
(29 sept. 2013)
001.735
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 71
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “ultimul apel.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14036317/ultimul-apelComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.