Poezie
cine să fie pe cale de dispariție
1 min lectură·
Mediu
ador pădurea peste drum de ochii mei
îmi dă viață
observ un lup în curte
nu știu cine l-a dat afară din pădure
de câteva nopți mă păzește
să nu mă atace alte jivine
sau să mă sfârtece
când va prinde momentul
ochii sticloși ca două lămpi de grădină
îngropate din greșeală aproape
trec prin mine steaua polară și sosia ei
mă opresc în prag să-l înfrunt direct
cu senzorii mei de control
după dârele de salivă pot să-mi dau seama
ce colți are
nu urlă
o vrea să ne împrietenim
m-am pomenit și cu dihorul
o vulpe și-o cucuvea
s-au instalat ca la pensiune
în curtea mea cu gazon
să bage spaima în păsările de la care
împrumut zborul
de fiecare zi
acum nu sunt sigură dacă lupul e lupul
nici pentru sălbăticiunile celelalte nu bag mâna-n foc
pădurea nici pe-atât nu mai știu a cui e
posibil ca nici ograda
să nu mai fie a mea
043.346
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “cine să fie pe cale de dispariție.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14035399/cine-sa-fie-pe-cale-de-disparitieComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
atât cât este bine și mulțumesc pentru prezența optimistă.
0
poate că te-ai gîndit la o formă de-a arăta această foame și acest fond agresiv prin comparație cu aceste animale, mai ales cu lupul, căci cu el ai început. celelalte își au și ele locul lor în om. eu așa am văzut. interesant ce ai scris aici.
am trecut să te salut
am trecut să te salut
0
salut și eu prezența ta și rezonarea. mulțumesc.
0

sper ca nu am parut prea destept, vai...