Poezie
niciodată fără el
1 min lectură·
Mediu
oricât am rotit cubul
în mâinile mele albastre
n-am reușit să ciobesc vreun colț
să-i semene
l-am izbit de toate poeziile tari
așa am crezut
că voi reuși
azi s-a întâmplat
a căzut de undeva de foarte de sus
ca o stea din constelația nichita
pe podea toate cuvintele lui
niște cristale pe care
le-am adunat în bolul
sufletului
lumina mea
pascală
(31 martie 2012)
023.309
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 65
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “niciodată fără el.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14004384/niciodata-fara-elComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
OAmulțumesc mult pentru constanța citirii și empatie.
0
Când e vorba de "constelația nichita" nimic nu mai poate fi comparat sau evaluat! Pentru că totul capătă o valoare inestimabilă! Într-adevăr, foarte bine spus! El este "lumina pascală" a acestui neam atât de "umilit și obidit"! La el mergem cu sufletul în cruce să ni-l "înveșmântăm" în "straie de duminică"! Și nu e singurul care îndeplinește acest rol sacerdotal pentru neamul acesta binecuvântat! Acesta tot "produce" "cristale" pe care să le adunăm "în bolul sufletului" să ne botezăm în lumina harică! "Mâinile tale albastre" iarăși au plămădit o minune care să ne bucure sufletul! Mulțumesc pentru darul de spirit! Am mai lăsat semne încă la trei poezii!
Cu stimă, Maria....