Poezie
dintr-o ceartă un război
amintiri
1 min lectură·
Mediu
când îi văd cum se ceartă
pe stradă în apartamente luxoase
peste tot
cum scuipă înjură de lume
și de pământul acesta pentru care
nu mai putem număra morții
nici măcar gropile
ce știu ei ce sunt războaiele
pierzi chiar dacă ai impresia
că vreunul
ce-ai putea câștiga
bunicul îmi povestea cum s-a-ntâmplat
să bea apă din urma de potcoavă
sleit că abia își putea apleca trupul
era pentru prima oară când îngenunchea
de foamete nu mi-a vorbit decât mai încoace
când la brutăria din sat au început să ne dea pâine cu porția
din grâul muncit de țărani
mi-amintesc și eu verile secetoase
spicele erau mai galbene decât soarele
de multe ori se-aprindeau de parcă tot focul lumii se mistuia
în pâinea care nu mai ajungea pe masă
într-o zi au desființa-o
multe lacrimi ca boabele treierate curgeau pe ulițe
dar și turtițele bunicii coapte pe plită erau bune
învățasem să mă bucur pentru lucrurile simple
am înțeles atunci că bunătatea sufletului are mai mult gust
decât toată pâinea lumii
tot nu pricep
de ce se-ncruntă oamenii
(5 aug. 2010)
002.447
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 181
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “dintr-o ceartă un război.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13949507/dintr-o-cearta-un-razboiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.