Poezie
păpușile niciodată nu pierd...
(femeile!)
1 min lectură·
Mediu
goale pe dinăuntru
aveam o trusă de inocență
le smulgeam câte-un picior o mână
uneori și capul
doar pentru a le-ngriji
dar niciodată
detest albul cu miros de moarte
îmi depărta o mână
pe capul ușor răsucit dansau firișoare
(la teatrul de păpuși improvizat asistau toți)
mă zbăteam în mine până să mă pierd
ca o pasăre tăiată
nu-mi găseam brațele
doar subconștientul se mai putea împotrivi
o muzică de biserică scăpăta din nori
sfinți cu chip de oameni
mă întâmpinau ca pe-o mireasă alergând pe trepte
de teamă să nu-și piardă fericirea
neputința ucide
mă privesc în oglinda încercănată
goală
se pipăie vinețiu la subraț
bustul chior
o tăietură fandosită rânjește șiret
ca o reclamă la teniși
un urlet mi se-nfige-n gât
prada propriei deznădejdi
noaptea cu chelie
mi-a însemnat adânc
pecetea vieții
slute
afară cancer
002.029
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 137
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “păpușile niciodată nu pierd....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13947406/papusile-niciodata-nu-pierdComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.