Poezie
boabele copilăriei
amintiri
1 min lectură·
Mediu
nu știu cât aveam
mânam căruța
o vacă nebună trebuia strunită către hotar
culesul
nu ne speria
mergeam cu bucurie deși nu ne vedeam fețele
nici la dus nici la întors
doar în câmpul obosit de-atâta trudă ne mai făceam semne
cum că soarele era sus
urma să mâncăm din fugă și pe rând bunătăți
de-ale bunicii
ori să mutăm urciorul mai la umbră
veselia era în mâinile noastre
bătrânii spuneau de-ale lor
uneori ne-nfioram
minutele treceau nu le pierdeam
burta căruței rămăsese grea
niciodată n-am lovit cu biciul
mi-ar fi crăpat spatele
urcam încet
până și luna trăgea
s-ajute
cu furcile băteam
din covorul de lumânărele săreau zburdalnici
gândăcei
ceara se topea
de bunătate
(13 iulie 2010)
002.059
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “boabele copilăriei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13947337/boabele-copilarieiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.