Olimpia Stefanescu

drag de cuvintele rostite in impleticire, drag de sufletul care le-a gasit si le-a pictat pe toate in rosul sangelui de poet. drag de tine, carmen, pe care nu te cunosc, dar care m-ai imbracat pe nesimtite toata in rosul gandurilor tale...

fiind prima impresie a altcuiva asupra umilei mele creatii, ma satisface intr-un mod surprinzator. iti multumesc, gabriela, pentru incredere. nu va fi in van!

mainile imi tremura, poate cum imi tremurau altadata deasuprape poeziilor lui Nichita. Ochii de asemenea. Poate pentru ca nu mi-a stat in putinta sa vad murgul pe pajistile visului meu inaintea ta, Ela. Iti multumesc, ACUM il vad!