Poezie
Plimbare
1 min lectură·
Mediu
Ieri m-am plimbat prin parc
era seară
și-mi părea
că n-am să mă mai întorc niciodată.
n-am întâlnit pe nimeni
măcar un amărât de cerșetor
care să mă fure
iar eu să-l las
pomii, băncile, câinii
mi se părea că dispar
unul câte unul
când întorceam pentru o clipă privirea
ca-ntr-un joc de copii
când la final sluga devenea împărat
iar împăratul slugă
aș fi vrut să te întâlnesc
să mă iei la tine
să tragi din nou perdelele
ca pe niște nori negri
să ne vedem mai bine-cum spuneai
ca două lumânări
ce-și sprijină reciproc trupul
trecând peste hotarul
viilor si al morților.
024253
0
Adrian H.