Oancea Sorin
Verificat@oancea-sorin-0039906
„Viața e o victorie, poți să o pierzi!”
Născut în timpul verii
celui(-ei) iubit(ă). Cert minim și sincer în același fragment. Arpegii...
Pe textul:
„dacă n-ai fi existat" de Nuta Istrate Gangan
Pe textul:
„din prea mult egoism, te sufoc" de ana sofian
Pe textul:
„ce-aș vrea să fiu cînd voi crește mare" de emilian valeriu pal
RecomandatPe textul:
„Lucea farul (parodie la poezia "Luceafărul")" de Adrian A. Agheorghesei
Pe textul:
„Versuri din nicaieri pentru niciunde" de proca bogdan constantin
De îmbunătățitPoate că basmele sunt pentru prispa cu autori smeriți?
Pe textul:
„queen eliza" de mihai amaradia
Pe textul:
„Moartea mea străină" de petre ioan cretu
Vota-vor lupul lor blând
oiță hai la stână când
momentul e să-ți explic
alegi tu răul cel mai mic
Asemeni, fără pretenții epigramatice sau prozodice
Foarte instructiv exercițiu, mulțumesc.
Pe textul:
„Corectarea unei epigrame" de Dan Norea
jocurile de cuvinte, simbolurile și referința la citadin sunt tușa groasă din imaginea asta.
tristihurile de la capete accentuează cele de mai sus.
Pe textul:
„ Iluzie " de Oancea Sorin
Teddy ar fi plâns oricum într-o baladă despre cel mai bun prieten
poate doar ceaiul ar avea alt rost în rest lumea ar consumă un tabloid...
Pe textul:
„În lume nu mai e loc pentru Jude" de Negru Nicolae
oiță dragă, hai să îți explic, = dar hai oiță dragă să-ți explic
e ca la stână în momentul când. = momentul e la stână când
alegi ca paznic lupul cel mai blând.= paznic alegi lupul cel blând
am dubii mari dacă poate fi numită epigramă sau rezolvă cu ceva, sună interesant
Pe textul:
„Corectarea unei epigrame" de Dan Norea
e o poezie de lăcrimat și surâs, o monstră de feminitate diafană
imaginea paternală ancorată în semnificantul matern dă o savoare aparte, prea-umană din firea blîndă ușor forțată...
Pe textul:
„tată" de Rodica Lupu
conturul chipului devine misterios pe măsură ce parcurg textul
nu prea văd rostul lui Ishtar etc
finalul viguros salvează cel puțin un suflet...
Pe textul:
„conturul chipului tău" de mircea teculescu
poemul de la titlu pînă la capăt mușcă din senzații cu poftă plictisită de absurd
un exemplar interiorizant demn de alura dumneavoastră cultă
o catifea pe care s-a scurs o lacrimă de smoală.
Pe textul:
„foamea de celălalt este un câine autist" de enea gela
Pe textul:
„o ea sărind calul cu un cornet de înghețată în stânga" de Daniel Dăian
un iubit(curat) un tată bun
motivul este copilăria
un poem alintător sfios
Pe textul:
„Tu" de Roman Natasa
știți; înghețul!?
dar iarna are o mare libertate de a alona fețele în zâmbete înghețate așa ca un igloo peste o sobă...
Pe textul:
„dacă dai cu bulgări" de Oancea Sorin
Pe textul:
„Paradoxuri 3,4" de razvan rachieriu
relația dintre spațiu și eu m-a înfiorat la propriu.
n-am înțeles formularea "suprarealism de conjunctură" într-o invazie de kitsch sordid care ne-a alterat dimensiunile frumosului.
fiecare păcătuim în fața frumuseți, dorind-o prea asemeni plăcutului
Pe textul:
„Oameni cu singurătăți la urechi" de Angi Cristea
haiku în titlu este metonimic pentru pozie cu formă fixă scurtă și restrânsă
poezia maiestuoasă nu presupune 10 pagini, câteodată lirico-narativo-confesive.
poemul de sorginte rachiereană este o tensiune noologică cu accente polisemantice și non-sensuri revelatorii. lipsesc constanța și propensiunea lirică în sfera cunoașterii abstractizate.
un început destul de sintetic de an, curios ce urmează după episodul grotesc.
cu drag, la mulți ani.
Pe textul:
„Viețile oamenilor ca miriade drepte paralele. Haiku" de razvan rachieriu
