extaz

Clipe

verzi...

roșii...

indigo...

albastru...

alb...

ascuțite pe cornee.

Lumini erup/zăresc lumini,

stele galbene, fosfene.

Străbat aleea de frică

printre martorii reci,

alias: "Fantomele destinului

feat. Demonii mici",

cu hitul monosilabic

ce picură treptele 4-6-4-5-7-4-1,

în 3/4, la 90bpm,

din gama în care suntem încarcerați...

Poze pe creier, pe retine,

pe piele, pe măruntaie...

Poze pe poeți, pe prieteni,

pe familie, pe icoane...

Înapoi în clipele

verzi-roșii...

indigo-albastru...

alb ascuțite pe pleoape,

doar în vis, doar în interior,

doar deasupra...

mă scurg într-o vâlvătaie de sânge

și valve, inconștient, ademenit,

ascuns...

&cuprind culorile în lumea lor de lumini apărute din mine,

dar niciodată ale mele sau

ale lor, fără sine, fără corpuri,

deopotrivă vii...

& le desfac din snopul multicolor,

le aranjez într-o ordine dictată

de acest cântec picurat din haos

& sunt absorbit

de urechi în sinestezie

prin cântecul ăsta

& durerea din pleoape seamănă cu durerea aripilor când au devenit mâini, când au putut să cuprindă