Oana Izbașa
Verificat@oana-izbasa
„Încurajez poezia și ea pe mine!”
Născută în preasfânta dată (nu luată!) de 30 noiembrie 1989, "într-un mic orășel din provincie". Concepută cu aproximativ 7 luni înainte. Citată în mare parte doar de ea însăși. Fugită de multe ori de-acasă și, dusă de-acasă în general. Tânăra și ambițioasa Izbașa a trecut cu bine peste dificila probă…
Chiar ma bucur c-ai trecut pe la mine si ca ti-a si placut.:)
Te mai astept cu drag,
Oana.
Pe textul:
„confesiuni" de Oana Izbașa
Eu cred ca un \"fute-ma\" poate fi chiar romantic daca e spus cand si de cine trebuie (si mai ales cum trebuie!).
Femeile pe care le vreau eu stiu sa spuna si \"fute-ma\". :))
In legatura cu ironia si indiferenta ai dreptate. Sunt prezente pe-acolo, printre randuri si prin viata mea, mereu. (altfel nu se poate)
Nu am de ce sa te iert pentru ca ti s-a format imaginea unui melc. E ok. Imi plac imaginile cu melci. Imi plac melcii si balele lor. Imi amintesc ca \"foaaarte de mult\", citisem eu o poezie despre o tipa care avea un melc ce ii umbla lin pe picioare, umpland-o de bale...si m-a impresionat tare mult imaginea aia la vremea respectiva. :))
Mai multa vulgaritate nu inseamna neaparat \"siguranta unei experiente vaste\", intr-o poezie cu titlul \"ochii tai\" ar fi fost... un pic ciudat... poate pe viitor, cum spuneai tu (poate cand o voi rescrie). Who knows? :)
Iti multumesc de citire. Sa ne mai \'auzim\' cu bine.
Cu drag,
Oana
Pe textul:
„Ochii tăi" de Oana Izbașa
Imi place sa stiu ca si altii au iubit, iubesc, mor si invie cu si pentru dragoste.
Uneori (mai ales cand e soare afara) e frumos sa stii asta. Te face sa crezi...:) (inca nu stiu in ce, dar, te face sa crezi si cateodata asta e destul).
Pe textul:
„Dacă vezi acestea..." de Anghelina Tiberiu
De îmbunătățitTot farmecul consta in puterea (poate si curajul) de-a o zice intr-un mod pueril si peste zeci de ani. :))
Multumesc mult de trecere si incurajari.
Pe textul:
„Ochii tăi" de Oana Izbașa
Mie dintotdeauna \"o eternitate\" mi s-a parut \"prea putin\" si \"mult prea sec\", eram convinsa ca dupa ce-mi voi irosi eternitatea, voi gasi fix in ultima clipa, cand va fi \"prea tarziu\", ceva interesant de facut... Banuiesc ca am pus \"sfertul\" acela e doar pentru linistea mea. Nu prea isi are rostul.
Cand si daca voi modifica (si sper c-am s-o fac), promit ca-ti voi lua in considerare sfaturile, pt ca ai mare dreptate. Pan\' atunci, il las sa fie un joc dintr-o zi in care mai mult am delirat...:)
Iti multumesc mult c-ai trecut pe-aici.
Pe textul:
„confesiuni" de Oana Izbașa
Îmi plac, într-un fel, exprimările puerile. Mi se pare că orice sună mai sincer așa, deși e foarte posibil să ai dreptate, poate sună doar mai... \"simplu\", asta ca să fiu și eu o delicată (cu mine).
Recunosc că textul ăsta e un pic mai vechi și... \"neșlefuit\". Poate voi mai \"munci\" la el cândva.
Oricum, îți mulțumesc mult pentru trecere și părere. Sper să ai o noapte frumoasă pentru asta! :)
Cu drag,
Oana
Pe textul:
„Ochii tăi" de Oana Izbașa
Pe textul:
„Var si sperma" de diana vlase
De îmbunătățitO să mă mai gândesc la ultimele 6 versuri.
Îți mulțumesc mult c-ai trecut prin lumea mea.
Cu drag,
Oana
Pe textul:
„Dezasamblare" de Oana Izbașa
Pe textul:
„mi-am aprins o țigară" de gena gurau
Pe textul:
„Dezasamblare" de Oana Izbașa
Pe textul:
„scrisoare" de Iakab Cornelia Claudia
Cu drag,
Oana
Pe textul:
„Cu întunericul în greabăn" de Sorin Olariu
M-ai facut fericita.
Cu mult drag,
Oana.
Pe textul:
„Fără ceas" de Oana Izbașa
Să ai o seară cât mai plăcută!
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Încă simt că nu pot renunța la partea de mai jos, deși într-adevăr se pierde tensiunea... Am lăsat-o doar pentru că îmi creează senzația aia de liniște stearpă care apare de obicei (și poate doar în mintea mea) înaintea oricărui Sfârșit.
Mulțumesc mult că ai trecut și prin rândurile mele. (și pentru observație: \"deschide de\"-ul acela :)
Pe textul:
„Camera Albastră (o sală de așteptare ca oricare alta)" de Oana Izbașa
Mulțumesc mult de indiscreție (mi-a priit!), uneori \"scormonind\" prin lume și prin ceilalți poți descoperi lucruri uimitoare despre tine, despre alții, sau, cel puțin, le poți face unora ziua mai frumoasă. Câteodată am impresia că din tot ce scriu (chiar și din \"Totul până la vieți\") reiese teama (oare doar a mea?) de singurătate, o singurătate inevitabilă cu care ne naștem și în care murim. Gândul că pentru câteva clipe cineva a încercat să se apropie de sufletul meu (chiar dacă privind prin decolteu spre el :), mă încălzește. Deși poezia nu \"reține\" ce trebuie, și-a făcut într-un fel... \"datoria\". A zis o bucată din mine și s-a făcut ascultată de cineva.
Până și noi suntem într-un fel sau altul \"bunuri comune\". Secretul era de mult știut (pe-aia cu \"ai zis că e treaba mea ce fac, las-o să fie așa până la capăt\" am spus-o într-un alt context).
Mulțumesc mult din nou. O zi cât mai bună. :)
O domnișoară cu sufletul
mai deschis decât decolteul.
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Nu stau să analizez cât de suspectă sau nu e o laudă, nu simt nevoia să mă \"asigur\" în privința asta.
Și nu e un chin să-ți răspund, îmi face chiar plăcere. Ai zis că e treaba mea ce fac, las-o să fie așa până la capăt.
Să ai o seară cât mai plăcută.
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Fiecare numește pozie ce crede el prin poezie, în mare parte, în funcție de ce se așteaptă să primească (în plan spiritual) după ce citește așa ceva. Dar, nu îmi place să generalizez sau să vorbesc în numele altora, așa că o să încerc să n-o mai fac.
Ai înțeles mesajul greșit, e vorba de fapt despre mentalitatea unui băutor de whiskey, nu fumător de iarbă ! (glumeam; nu are rost să te bag în mintea mea cu forța, oamenii ar trebui să intre singuri la mine-n cap, ca și piticii mei :))
So... \"care-i viciul tău, deliciul tău social acceptat?\" :)
Mulțumesc de trecere, de citire, de părere.
Și eu tot amical,
Oana
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
Ai avut dreptate, \"eternă\" chiar trebuia corectat. Acum parcă arată mult mai bine întregul text, parcă totul se leagă... parcă... mda.
Ai uitat să pui niște virgule la \"doamne dumnezeule scapă de metafora asta măcar de asta\", dar o să consider că e din cauza dezamăgirii crunte pe care ai suferit-o după ce ai citit textul meu. :)
Totuși, mă bucur că a existat și ceva care ți-a plăcut în el și-mi pare rău că ți-ai creat iluzii din cauza mea. Am texte în care începutul e execrabil și sfârșitul salvează tot (din punctul meu de vedere). Ce pot să spun? Păcat că n-ai dat de alea?!
Vor fi zile când o să scriu și simplu, direct, puternic, când o să simt nevoia să fac asta (Vezi? Să nu crezi că n-o să încerc să-ți urmez și sfatul!), cât despre \"trust me\" ăla, nu știu ce să zic decât... că uneori mi-e greu să am încredere până și în mine (și mă cunosc cât de cât, de ceva vreme).
Oricum, îți mulțumesc de trecere și citire. Trebuie să recunosc că mi-a făcut plăcere să-ți citesc părerea.
Cu ce vrei tu,
Oana.
Pe textul:
„Totul până la vieți" de Oana Izbașa
