lupta cu sinele

\"îmi îmbracă mirarea
ciob cu ciob\"
e multa durere aici la tine, si nu mi se pare ca din cauza faptei in sine, ci mai degraba a momentului producerii ei, noaptea, la lumina lunii printre salcii. Frumoase versuri, regrete tardive.. iubiri fara capete..

uneori intre noi si lucrurile imposibile din jur, se creaza
niste afinitati... asa incerc sa-ti explic despre jumatatea
lunii, salcii, cioburi...
candva... cand o sa prind capetele acelea... o sa ma opresc
in dreptul lunii, o sa rotunjesc noptea si o sa-i smulg
toate ceasurile furate:))

multumesc de trecerea ta!
cu drag
Anana

\"mergeam desculți de teama timpului\" și \"brațele tale țineau ziua întinsă\"... orizont temător, incertitudini și \"lupta cu sinele\".
(cu drag citită)

Raluca

mai greu de suportat decat lupta cu incertitudinile, e „acceptarea” tacita a destinului...
de aici si pana la linistea necesara, e doar un zambet distanta si cateva versuri...

iti multumesc pentru constanta citirii
te astept oricand ai timp
cu drag
Anana

Pe umerii cerului se odihnesc spaimele, jumătatea lunii o primeai cadou de despărțire... desculți de teama timpului-clipele se estompau și redeveneau clipe, prin vegetal și mineral se ascundeau viața și moartea...
iar sentimentul de iubire devenea din ce în ce mai apăsător..

cu drag,
Nicolle

tu stii ca uneori timpul se ingusteaza, cerul coboara, ne
ingroapa, noi ne urcam spaimele pe umarul lui, ziua se intinde
intre noi fara capat, iubirea ne aduna din rotire ciob cu ciob…
si nu e nimeni sa vindece ranile astea tarzii, nimeni …

multumesc ca esti aici, da, sentimentul devine apasator:)

cu drag
Anana