Poezie
de la o ploaie la alta
1 min lectură·
Mediu
de la o ploaie la alta ochii mei
sunt tot mai lungi
cerul tot mai subțire
se face cărare timpul
eu nu mai dorm pe aceiași întrebare
stau răstignită în bobul de ploaie
acum clipele sunt mai lungi decât venele mele
seamănă cu iarba sunt verzi
rămân în palmele mele când te ating
degete scheletice torc liniștea
o fac fir subțire
aruncă pietre în văzduhul cu ciori
în larma aceasta dormim amândoi
023.100
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “de la o ploaie la alta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/1813298/de-la-o-ploaie-la-altaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NCai dreptate Maria, ultimul vers era morbid si insista in ideea aceasta de morbid, poezia se poate termina aici iar sugestia ta e foarte bine venita, iti multumesc!
ma bucur de reintalnire
cu drag anana
ma bucur de reintalnire
cu drag anana
0
de la o ploaie la alta ochii mei
sunt tot mai lungi
cerul tot mai subțire
O stare de neliniște, toate ploile trec prin noi, împletirea aceasta de atitudini care par vitale si trăirile la nivelul minții reușesc să dea la iveală imagini deosebite: nu mai stau răstignită în bobul de ploaie
Concepția despre lume este transferată în planul personal: degete scheletice torc liniștea
o fac fir subțire
aruncă pietre în văzduhul cu ciori
Ultimul vers mă reduce la tăcere, îi caut interpretare și gândesc că e doar ,, aruncat,, așa la întâmplare pentru a duce cititorul spre alt plan al intuiției.