Poezie
pietrele Annei
1
1 min lectură·
Mediu
dintre toate pietrele Annei cea mai grea este cea care urcă în zadar muntele
când durerea face cărare prin noi nu mai trebuie să căutăm drumul
trebuie doar să adăpăm ploaia din ochii lungi ai păsărilor
dintre toate tăcerile cea care doare mai mult este cea care sparge lumina în nopți
atunci simțim marginea zării cum tresare sub tălpi
ne aruncăm mâinile prin întunericul stătut și ele învață să zboare
păsările plâng precum oamenii așa îmi spuneai să nu ne fie teamă de zidul negru
pietrele din pântec vor naște pui de mierlă
așa se vor deschide lanțurile noastre precum o carte
iar șarpele nopții va sări din copaci în visele noastre
ca-ntr-o odaie primitoare
așa îmi spuneai iar o dorință foșnea atât de aproape
așeza îngeri de porțelan în vitrina unui timp
dintre toate iubirile cea care doare mai mult e lacrima care se scurge noaptea
din ochiul păsării care se desparte de anotimp
094.845
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “pietrele Annei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/1744669/pietrele-anneiComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ASASAdrian Suciu✓Sa dea Dumnezeu sa-ti ajungi visele din urma. Visele tale, chiar neajunse din urma, imi fac o reala placere.
0
RREu asociez piatra care “urcă în zadar muntele” cu greutățile existențiale insurmontabile și nerezolvabile, care se așează în noi ca un lest greu peste sufletul sensibil, acoperind speranța.
“Păsările ce plâng precum oamenii” pot simboliza idealurile înăbușite de “zidul negru”,încorporate în tăceri dureroase ce “sparg lumina în nopți”.
Fascinantă poezie !
“Păsările ce plâng precum oamenii” pot simboliza idealurile înăbușite de “zidul negru”,încorporate în tăceri dureroase ce “sparg lumina în nopți”.
Fascinantă poezie !
0
GMdurerile tale, clipele de dor ce se transformă în altceva decît plăcere. Toate ale tale care nu te lasă să dormi.
Este bine că ești cu noi acum.
Este bine că ești cu noi acum.
0
NCeh, nu de vise ne temem noi, Adrian!
multumesc Razvan, la fel de analitic cum te stiam
da, Gelu „toate” pietrele mele, desi mi-am propus sa nu
mai invoc umbre, in plina amiaza
multumesc Razvan, la fel de analitic cum te stiam
da, Gelu „toate” pietrele mele, desi mi-am propus sa nu
mai invoc umbre, in plina amiaza
0
IPFac un nod intre ecouri. Ma bucur sa gasesc semnele de carte, aici, la tine-n departe. Ai continuat frumos gandul de atunci. Zilele astea voi trece pe la casa cu iedera. Uitasem ca ultima treaptă a scării casei cu iederă este facută cu pietrișul adunat de mine și de Anna cu cele mai rotunjite pietre culese vara, pe plajă. Anna le adunase în serii de câte 17. Fiecare piatră și fiecare serie au un nume pus de ea. Când ajung pe ultima treaptă, mă așez pe scară și-mi aprind o pipă... de mult se adunasera 17 ori 17 iar eu nu-mi aduc aminte decat de un nume...
așa îmi spuneai iar o dorință foșnea atât de aproape
așeza îngeri (...) în vitrina unui timp...........
cu multumiri... in poveste mult mai este...
așa îmi spuneai iar o dorință foșnea atât de aproape
așeza îngeri (...) în vitrina unui timp...........
cu multumiri... in poveste mult mai este...
0
GPRemarc rotunjimea compoziției și paralelismul sintactic perfect în acord cu izvorul ideilor. Efortul uneori sisific al creatorului-îndrăgostit, întrezărirea esenței prin clarobscurul dilatat al lucrurilor sau prin hățișul de umbre al sentimentelor, transfigurarea suferinței prin existența creatoare, iată câteva dintre sensurile pe care le discern în și dincolo de aceste frumoase versuri.
Frumos, Anana!
Frumos, Anana!
0
NCMircea, \"gandul de atunci\" imi lasa mereu o urma de liniste pe pleoape... o sa incerc sa il continui dar, zidul alb nu mai e alb, semnul bun nu mai e bun... numai pietrele acelea rotunjite au ramas sa ascunda ecoul ...
George, imi plac nuantele tale personale de perceptie,
multumesc de apropiere!
George, imi plac nuantele tale personale de perceptie,
multumesc de apropiere!
0
PPNuta,
era sa zic ana, nu era rau, in rutualul re/zidirii. un poem puternic, situat intre mit si realitate. rotund in compozitie si mesaj. sfat: fara ultimul vers...
cu prietenie,
era sa zic ana, nu era rau, in rutualul re/zidirii. un poem puternic, situat intre mit si realitate. rotund in compozitie si mesaj. sfat: fara ultimul vers...
cu prietenie,
0
NCiti multumesc Petru, pt. citire si pentru... sfat!
0