Poezie
mi-e dor de oameni fericiți
1 min lectură·
Mediu
de râsul lor simplu
de felul în care își țin umbrelele
ca pe niște aripi
de cum au prins rădăcini în lumină
și știu să o poarte
plouă și-mi pare că orașul își spală oboseala
eu mă adun sub umbrela gândurilor
căutând un colț de cer
în care să mai încapă o speranță
04405
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 53
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “mi-e dor de oameni fericiți.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14196784/mi-e-dor-de-oameni-fericitiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
de certitudini oneste
de fapte mărunte dar bune
de zile fără griji
de bucurii previzibile
de îngândurări înaripate și albastre
Când simți mereu că toate acestea le-ai pierdut, vine o vreme când răbufnești, strigi, dar foarte scurt, retrăgându-te, speriată, în grijile tale.
Așa am simțit acest poem.
de fapte mărunte dar bune
de zile fără griji
de bucurii previzibile
de îngândurări înaripate și albastre
Când simți mereu că toate acestea le-ai pierdut, vine o vreme când răbufnești, strigi, dar foarte scurt, retrăgându-te, speriată, în grijile tale.
Așa am simțit acest poem.
0
da, e doar un flash, ”o stare, în trecere”, așa cum ai spus. Nu credeam că e suficient, am încercat să mai adaug ceva dar ieșeam din stare și m-am oprit. Am lăsat așa, pentru mine era suficient, era un dor care luminează, nu apasă, așa ca o plimbare prin ploaie în căutarea unui colț de lumină.
Mă bucur dacă și pentru tine a fost suficient. Nu mă așteptam la stea, dar îți mulțumesc pentru că ai tresărit la aceste cuvinte.
Toate cele bune!
Mă bucur dacă și pentru tine a fost suficient. Nu mă așteptam la stea, dar îți mulțumesc pentru că ai tresărit la aceste cuvinte.
Toate cele bune!
0
Da, așa cumva... strigi, te eliberezi, pe urmă te aduni resemnat sub umbrela gândurilor...
Mulțumesc pentru rezonanțe!
Mulțumesc pentru rezonanțe!
0

Mi-a tresărit inima odată cu aceste cuvinte. Îmi place cum ai spus trăirea personală ca o imagine întoarsă care dă putere aparte. Textul surprinde o stare, chiar dacă este în trecere, profundă. Și finalul poartă speranță, ca o ieșire din tunel, ca o mână care te îndeamnă spre ieșire. Plăcut și simplu. Mulțumim.