Poezie
de veacuri ne separă aceeași noapte
1 min lectură·
Mediu
lumea oglinzilor din noi e o lume
de refugiați fără identitate în așteptarea (re)nașterii
o noapte ne înghite încet în negura ei
de fapt nu există depărtare doar sărăcia asta de viață
o formă de acceptare a ceea ce nu poate fi întors
un toiag înflorit într-o primăvară imaginară
o groapă care își așteaptă cuminte stăpânul
așa e viața un pachet de țigări pe jumătate gol
alteori un nasture căzut de la haina dorului
totul atât de imprevizibil
dar când o frunză îți va zâmbi în parcul unde te plimbi
o să mă recunoști?
023.629
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nuta Craciun
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Nuta Craciun. “de veacuri ne separă aceeași noapte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nuta-craciun/poezie/14125692/de-veacuri-ne-separa-aceeasi-noapteComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
„Sărăcia’’ e o „depărtare’’ de pasiuni, sensuri, vocații, superioritate și succese, e „o formă de acceptare a ceea ce nu poate fi întors’’, evoluat, desfășurat, transfigurat și transcens, căci „sărăcia’’ e o „oglindă’’ deformată în care se văd diform chipurile și ipostazele ei.
0
... multumesc de semn, Razvan!
0
