Poezie
Fluturi vii
1 min lectură·
Mediu
Și-atunci pe fluturi, eu… i-am pedepsit!
Că nu mai mor și-mi stau în cap așa,
Căci da, înnaripata mică, mă ridică…
Mă coboară sau mă rog… a cât-a oară,
În corsete albe, strânse, mă îmbracă.
Nu sunt prost să-i recunosc ca parte,
O, nici pe departe, sărăcuții zburători!
Îmi dau voie ca să zbor, odat’ cu ei.
Ce răcoare-i dimineața, oasele mă dor,
Numai fluturii mă mișcă, nu mor.
001.439
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nonciu Dragoş
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 69
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 10
- Actualizat
Cum sa citezi
Nonciu Dragoş. “Fluturi vii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nonciu-dragos/poezie/246676/fluturi-viiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.