Sonet

SONET Ce vibrație pripită mă cuprinde, Sunt cu totul uluit, amețit. Nu mai salt să zic așa, din ce am; lăsat o dată la petrecerea sfruntată. Eu sunt: bată-l pe pământ, să-l bată, altă dată… plată numai vinele mai groase, stau cuminți nu mai tresaltă. Oasele crăpate parcă, scârțâie se-ndoaie la mișcarea mea Vioaie; e fata din fața-mi. Inima-mi fierbe în mine, Sunt numai ulceaua pierdută. Dragoș NONCIU